{"id":836,"date":"2025-01-08T13:42:12","date_gmt":"2025-01-08T11:42:12","guid":{"rendered":"https:\/\/new.doramedicals.ro\/?page_id=836"},"modified":"2026-03-27T00:31:35","modified_gmt":"2026-03-26T22:31:35","slug":"analizisek","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/analizisek\/","title":{"rendered":"Analizisek"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">A laborat\u00f3riumi vizsg\u00e1latok elengedhetetlenek az eg\u00e9szs\u00e9gi \u00e1llapot felm\u00e9r\u00e9s\u00e9hez, a diagn\u00f3zis fel\u00e1ll\u00edt\u00e1s\u00e1hoz \u00e9s a kezel\u00e9s megkezd\u00e9s\u00e9hez.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Laborat\u00f3riumunk minden vizsg\u00e1lati eredm\u00e9nyhez mell\u00e9keli az adott param\u00e9ter norm\u00e1l \u00e9rt\u00e9keit. B\u00e1rmely elt\u00e9r\u0151 eredm\u00e9nyt a vizsg\u00e1latot k\u00e9r\u0151 orvossal kell megbesz\u00e9lni, aki az egyetlen, aki klinikai kontextusban \u00e9rtelmezni tudja azt.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><style>\r\n.inforow {\r\n  opacity: 0;\r\n  transition: opacity 0.5s ease; \r\n  height: 0;\r\n  overflow: hidden;\r\n}\r\n\r\n.inforow.show {\r\n  opacity: 1;\r\n  height: auto; \r\n}\r\n\r\n.hidden {\r\n  display: none;\r\n}\r\n<\/style><div id='analize-search'><input type='text' id='analizesearch' placeholder='Cautare'><\/div><br\/><div id='analize'><h2>Vitamine<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">1,25 OH Vitamina D3** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow1');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">167<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow1'><td colspan='4'>Vitaminele D sau calciferolii sunt sintetizate din provitamine prin clivajul inelului B din molecula sterolic\u0103 \u00een timpul expunerii la lumina solar\u0103. Cele mai importante vitamine D sunt vitamina D2 (ergocalciferol) \u015fi vitamina D3 (colecalciferol)3.<br \/>\n<br \/>\nVitamina D2 este forma derivat\u0103 din plante (ergosterol sau provitamina D2). Vitamina D3 provine fie din alimente de origine animal\u0103 (\u00een special pe\u015ftele gras sau uleiul de pe\u015fte) sau suplimente nutri\u0163ionale, fie este sintetizata la nivel cutanat din 7-dehidrocolesterol (provitamina D3) sub ac\u0163iunea radia\u0163iilor ultraviolete6. Rata de formare a vitaminei D depinde \u00een principal de durata \u015fi intensitatea expunerii.<br \/>\n<br \/>\nFolosirea cremelor de protec\u0163ie solar\u0103, chiar \u015fi cu un SPF de 15, reduce produc\u0163ia acestei vitamine cu 99.9%. Formarea cutanat\u0103 excesiv\u0103 este prevenit\u0103 prin conversia fotosensibil\u0103 a vitaminei D \u00een tachisterol sau lumisterol. At\u00e2t vitamina D2 c\u00e2t \u015fi vitamina D3 nu au activitate biologic\u0103 semnificativ\u0103, de aceea este nevoie sa fie metabolizate \u00een forme hormonal active2.<br \/>\n<br \/>\nActivarea are loc \u00een dou\u0103 etape, mai \u00eent\u00e2i la nivel hepatic \u015fi apoi la nivel renal. Vitamina D av\u00e2nd o structur\u0103 liposolubil\u0103 este transportat\u0103 \u00een circula\u0163ie sub forma unui complex cu o alfa1 globulin\u0103 specific\u0103 \u2013 proteina transportoare a vitaminei D (VDBP = vitamin D binding protein). La nivel hepatic vitamina D sufer\u0103 prima hidroxilare pentru a forma 25-OH vitamina D (calcidiol), un metabolit cu activitate biologic\u0103 limitat\u0103.<br \/>\n<br \/>\n25-OH vitamina D este legat\u0103 apoi  de o protein\u0103 specific\u0103 \u015fi transportat\u0103 la nivelul rinichiului unde are loc a doua hidroxilare; astfel, \u00een tubul proximal renal sub ac\u0163iunea 1-alfa hidroxilazei rezult\u0103 cel mai potent metabolit al vitaminei D: 1,25-(OH)2 vitamina D (calcitriol). Placenta \u015fi \u0163esutul granulomatos reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 dou\u0103 situsuri extrarenale importante de produc\u0163ie a 1,25 -(OH)2 vitaminei D.<br \/>\n<br \/>\nTimpul de \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ire al 1,25-(OH)2 vitamina D \u00een circula\u0163ie este de aproximativ 5 ore; este excretat\u0103 pe cale urinar\u0103 \u015fi fecal\u0103, cel mai important metabolit al ei fiind  24,25-(OH)2 vitamina D care se formeaz\u0103 sub ac\u0163iunea 24-alfa hidroxilazei renale.<br \/>\n<br \/>\nHidroxilarea renal\u0103 reprezint\u0103 punctul major de control \u00een metabolismul vitaminei D, fiind reglat\u0103 de concentra\u0163ia seric\u0103 a calciului, fosfatului \u015fi parathormonului (PTH). Astfel, PTH \u015fi hipofosfatemia ac\u0163ioneaz\u0103 independent pentru cre\u015fterea 1,25-(OH)2 vitaminei D prin stimularea activit\u0103\u0163ii 1-alfa hidroxilazei renale, iar hipocalcemia stimuleaz\u0103 secre\u0163ia  PTH care va cre\u015fte produc\u0163ia de 1,25-(OH)2 vitamina D la nivel renal.<br \/>\n<br \/>\nCei trei hormoni implica\u0163i \u00een reglarea metabolismului mineral \u015fi osos sunt PTH, calcitonina \u015fi 1,25 -(OH)2 vitamina D. 1,25-(OH)2 vitamina D se comport\u0103 ca un hormon clasic, semnalul transmis fiind realizat prin receptorii pentru calcitriol localiza\u0163i \u00een principal \u00een intestin, os, rinichi, dar \u015fi \u00een numeroase alte organe6.<br \/>\n<br \/>\n1,25-(OH)2 vitamina D legat\u0103 de proteina transportatoare a vitaminei D ajunge la nivel intestinal, unde forma liber\u0103 este preluat\u0103 de enterocit \u015fi transportat\u0103 spre un receptor nuclear protein-specific (VDR). Afinitatea acestui receptor pentru 1,25-(OH)2 vitamina D este de 1000 ori mai mare dec\u00e2t pentru 25-OH vitamina D, ceea ce ar putea explica de ce 1,25-(OH)2 vitamina D este mult mai activ\u0103 biologic.<br \/>\n<br \/>\nComplexul calcitriol-VDR se leag\u0103 de receptorul x al acidului retinoic; \u00een urma acestei interac\u0163iuni \u015fi a cupl\u0103rii cu secven\u0163e ADN specifice se modific\u0103 transcrip\u0163ia genelor implicate \u00een transportul calciului \u015fi se exprim\u0103 \u00een enterocit canalul de calciu epitelial \u015fi o protein\u0103 transportatoare a calciului (calbindin), efectul principal al 1,25-(OH)2 vitaminei D fiind stimularea transportului calciului \u015fi fosforului din lumenul intestinului sub\u0163ire \u00een circula\u0163ie, ceea ce duce la cre\u015fterea concentra\u0163iei serice a calciului \u015fi fosforului.<br \/>\n<br \/>\nLa nivel renal efectul vitaminei const\u0103 \u00een cre\u015fterea reabsorb\u0163iei tubulare a calciului; \u00een glandele paratiroide inhib\u0103 transcrip\u0163ia genei PTH cu sc\u0103derea sintezei acestui hormon.<br \/>\n<br \/>\nDatorit\u0103 rolului s\u0103u \u00een men\u0163inerea homeostaziei calciului, calcitriolul este esen\u0163ial pentru procesul de remodelare osoas\u0103. Prin interac\u0163iunea cu receptori specifici induce expresia proteinelor matricei osoase (osteopontina, osteocalcina, fosfataz\u0103 alcalin\u0103) \u015fi suprim\u0103 sinteza colagenului de tip I. De asemenea cre\u015fte resorb\u0163ia osoas\u0103 \u00een sinergie cu ac\u0163iunea parathormonului, prin stimularea precursorilor osteoclastici imaturi, care prezint\u0103 receptori pentru ambii hormoni \u015fi care se vor transforma \u00een osteoclaste mature.<br \/>\n<br \/>\nAcestea \u00eendep\u0103rteaz\u0103 calciul \u015fi fosforul din os, men\u0163in\u00e2nd nivelurile calciului \u015fi fosforului din sange. Concentra\u0163iile adecvate de Ca2+ \u015fi HPO42- promoveaz\u0103 mineralizarea osteoidului. Deficitul sever de vitamina D conduce la insuficien\u0163a mineraliz\u0103rii osteoidului, av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103 dezvoltarea rahitismului la copil \u015fi a osteomalaciei la adult5;6.<br \/>\n<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 rolul \u00een metabolismul osos calcitriolul exercit\u0103 numeroase alte efecte:<br \/>\n<br \/>\nimunomodulare: stimuleaz\u0103 produc\u0163ia de cathelicidin, un agent antiinfec\u0163ios capabil s\u0103 distrug\u0103 \u00een special Mycobacterium tuberculosis;<br \/>\ninhib\u0103 proliferarea keratinocitelor \u015fi fibroblastilor;<br \/>\ninhib\u0103 produc\u0163ia de renin\u0103;<br \/>\ncre\u015fte contractilitatea miocardului;<br \/>\ncre\u015fte produc\u0163ia de insulin\u0103;<br \/>\ninhib\u0103 angiogeneza;<br \/>\neste un inductor al apoptozei (producerea calcitriolului \u00een diverse organe, cum ar fi colon, prostat\u0103, glanda mamar\u0103, regleaz\u0103 genele care controleaz\u0103 proliferarea)1;5.<br \/>\nConcentra\u0163ia de 1,25-(OH)2 vitamina D reflect\u0103 activitatea 1-alfa hidroxilazei renale. De\u015fi calcitriolul este metabolitul cel mai potent al vitaminei D, 25-OH vitamina D reflect\u0103 mai corect rezervele organismului \u015fi de aceea este preferat ca test ini\u0163ial pentru evaluarea statusului vitaminei D. Dozarea \u00een laborator a calcitriolului are importan\u0163\u0103 \u00een evaluarea hipercalcemiei, hipercalciuriei, hipocalcemiei, precum \u015fi a patologiei asociate3. Este util\u0103 \u015fi testarea concomitent\u0103 a parathormonului intact2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea 1,25-(OH)2 vitaminei D3<br \/>\ntest de linia a doua pentru evaluarea statusului vitaminei D, \u00een special la pacien\u0163ii cu afec\u0163iuni renale;<br \/>\ndiagnosticul diferen\u0163ial al hipercalcemiei;<br \/>\ninvestigarea unor pacien\u0163i cu semne clinice de deficit de vitamina D, \u00eens\u0103 la care nivelul de 25-OH vitamina D este normal sau crescut (rahitism ereditar de tip I dependent de vitamina D (VDDR I) cauzat de deficitul de 1-alfa hidroxilaz\u0103; rahitism ereditar de tip II dependent de vitamina D, caracterizat prin rezisten\u0163a organelor \u0163int\u0103 la ac\u0163iunile 1,25-(OH)2 vitaminei D)2;4.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">25 OH Vitamina D* <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow2');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">95<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow2'><td colspan='4'>Testul 25 OH vitamina D m\u0103soar\u0103 nivelul vitaminei D \u00een s\u00e2nge, esen\u021bial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea oaselor \u0219i func\u021bionarea sistemului imunitar. Deficien\u021ba poate duce la rahitism, osteomalacie sau osteoporoz\u0103, iar excesul poate provoca toxicitate. Valorile normale sunt \u00eentre 30-100 ng\/mL, iar rezultatele pot indica necesitatea supliment\u0103rii sau ajust\u0103rii dietei. Vitamina D este produs\u0103 de piele sub ac\u021biunea soarelui \u0219i poate fi ob\u021binut\u0103 din alimente precum pe\u0219tele gras sau lactatele. Testul este util \u00een monitorizarea tratamentului sau prevenirea afec\u021biunilor legate de metabolismul calciului \u0219i fosforului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Acid folic \/ Folati serici <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow3');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow3'><td colspan='4'>Acid Folic<br \/>\nAcidul folic, o form\u0103 a vitaminei B9, este crucial pentru producerea de celule ro\u0219ii \u0219i sinteza ADN-ului. Testul evalueaz\u0103 nivelul s\u0103u \u00een s\u00e2nge, ajut\u00e2nd la diagnosticarea anemiei megaloblastice sau a altor caren\u021be nutri\u021bionale. Deficien\u021ba poate fi cauzat\u0103 de alimenta\u021bie insuficient\u0103, sarcin\u0103 sau afec\u021biuni precum boala celiac\u0103. Acidul folic este important \u00een timpul sarcinii, reduc\u00e2nd riscul de malforma\u021bii congenitale. Este g\u0103sit \u00een legume verzi, citrice \u0219i cereale fortificate.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Holotranscobalmina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">218<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow4'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina A \u2013 Retinol **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">259<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow5'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina B1 \u2013 tiamin-pirofosfat **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">220<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow6'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina B12 * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow7');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow7'><td colspan='4'>Vitamina B12<br \/>\nVitamina B12 este esen\u021bial\u0103 pentru formarea globulelor ro\u0219ii, func\u021bia sistemului nervos \u0219i sinteza ADN-ului. Analiza vitaminei B12 m\u0103soar\u0103 nivelul acesteia \u00een s\u00e2nge, fiind folosit\u0103 pentru diagnosticarea deficien\u021bei de vitamina B12, care poate duce la anemie, neuropatie sau probleme cognitive. Este indicat\u0103 \u00een cazuri de oboseal\u0103 inexplicabil\u0103, sl\u0103biciune muscular\u0103 sau probleme digestive.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina B6 \u2013 Pyridoxal fosfat **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">250<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow8'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina H \u2013 biotina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">260<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow9'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Vitamina K1 \u2013 Phylloquinone **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">350<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow10'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Marker Endocrin<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">17\u2013 OH Progesteron ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow11');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">68<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow11'><td colspan='4'>ACTH (corticotropina) stimuleaz\u0103 sinteza \u015fi secre\u0163ia suprarenalian\u0103 de hormoni glucocorticoizi, mineralocorticoizi \u015fi androgeni. Sinteza  celor 3 tipuri de hormoni  porne\u015fte de la un precursor comun (pregnenolon). 17-hidroxiprogesteron reprezint\u0103 substratul pentru procesele de hidroxilare \u00een pozi\u0163iile 21 \u015fi 11 \u00een etapa de sintez\u0103 a cortizolului, un rol critic av\u00e2ndu-l enzimele 21-hidroxilaza \u015fi 11-beta-hidroxilaza. Dac\u0103 hidroxilarea nu poate avea loc datorit\u0103 unui deficit enzimatic, sinteza cortizolului se reduce foarte mult, fiind \u00eenso\u0163it\u0103 de cre\u015fterea ACTH1.<br \/>\n<br \/>\nHiperplazia adrenal\u0103 congenital\u0103 sau sindromul adrenogenital include un grup de afec\u0163iuni caracterizate printr-o anomalie ereditar\u0103 \u00een sinteza cortizolului, transmis\u0103 autozomal recesiv, asociat\u0103 de obicei cu o cre\u015ftere a produc\u0163iei de androgeni. Cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 de sindrom adrenogenital (prezent\u0103 \u00een 95% din cazuri) este deficitul de 21-hidroxilaz\u0103. Datorit\u0103 perturb\u0103rii sintezei cortizolului, metabolismul steroizilor este redirec\u0163ionat c\u0103tre sinteza de androgeni; clinic apar semne de virilizare la nou-n\u0103scutul de sex feminin (hermafroditism) \u015fi pubertate precoce izosexual\u0103 la b\u0103ie\u0163i.<br \/>\n<br \/>\nAdeseori se asociaz\u0103 \u015fi deficitul de aldosteron. \u00cen peste 50% din cazuri debutul formei homozigote a bolii se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een primele 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de via\u0163\u0103. Deficitul de 21-hidroxilaz\u0103 determin\u0103 acumularea de 17-hidroxiprogesteron, care \u00een mod normal este metabolizat, sub ac\u0163iunea acestei enzime, \u00een 11-deoxicortizol. Este posibil \u015fi un diagnostic prenatal al fe\u0163ilor afecta\u0163i, prin detectarea unor concentra\u0163ii crescute de 17-hidroxiprogesteron \u00een lichidul amniotic, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile 14-16 de sarcin\u0103.<br \/>\n<br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 sindromul adrenogenital clasic, mai exist\u0103 deficitul de 21-hidroxilaz\u0103 cu debut tardiv \u015fi forma heterozigot\u0103 de hiperplazie adrenal\u0103, care se manifest\u0103 clinic \u00een perioada peripubertar\u0103 sub form\u0103 de tulbur\u0103ri menstruale \u015fi hirsutism sau direct la adult sub form\u0103 de hirsutism. \u00cen aceste cazuri, nivelul bazal de 17-hidroxiprogesteron poate fi normal sau u\u015for crescut, de aceea se va efectua un test de stimulare cu ACTH. La 60 minute dup\u0103 administrarea de 0.25 mg de ACTH se \u00eenregistreaz\u0103 o cre\u015ftere de peste 10 ng\/mL2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea 17-hidroxiprogesteronului \u2013 diagnosticul deficitului de 21-hidroxilaz\u0103; evaluarea hirsutismului \u015fi\/sau infertilit\u0103\u0163ii; evaluarea anumitor tumori suprarenaliene sau ovariene cu activitate endocrin\u01031.<br \/>\n<br \/>\nPreg\u0103tire pacient \u2013 datorit\u0103 unor fluctua\u0163ii diurne importante \u015fi dependen\u0163ei de etapele ciclulului menstrual, se recomand\u0103 ca recoltarea s\u0103 se fac\u0103 diminea\u0163a \u015fi \u00een faza folicular\u01031.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Acid vanilmandelic (urin\u0103 de 24 h) ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow12');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">85<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow12'><td colspan='4'>Acidul 3-metoxi-4-hidroximandelic, cunoscut sub numele de acid vanilmandelic, constituie principalul metabolit al al epinefrinei \u015fi norepinefrinei. Este produs aproape \u00een exclusivitate prin \u00eendep\u0103rtarea \u015fi degradarea de c\u0103tre ficat a catecolaminelor \u015fi metaboli\u0163ilor acestora din circula\u0163ia sangvin\u0103, enzima hepatic\u0103 responsabil\u0103 fiind alcool-dehidrogenaza. Cea mai mare cantitate de acid vanilmandelic provine din produ\u015fii MHPG (3-metoxi-4-hidroxifenilglicol) \u015fi DHPG (3,4-dihidroxifenilglicol) circulan\u0163i, care rezult\u0103 \u00een principal din metabolismul neuronal al norepinefrinei, ceea ce explic\u0103 de ce acidul vanilmandelic este un marker relativ insensibil pentru feocromocitom, \u00een compara\u0163ie cu metanefrina \u015fi normetanefrina. La pacien\u0163ii cu feocromocitom peste 94% din cantitatea plasmatic\u0103 de normetanefrin\u0103 \u015fi metanefrin\u0103 deriv\u0103 din metabolizarea catecolaminelor \u00een interiorul celulelor tumorale sub ac\u0163iunea enzimei COMT (catecol-O-metiltransferaza) \u015fi doar o cantitate mic\u0103 din ac\u0163iunea enzimei COMT extra-adrenaliene asupra catecolaminelor eliberate \u00een circula\u0163ie de c\u0103tre tumor\u01033.<br \/>\n<br \/>\nDe\u015fi larg folosit \u00een trecut \u00een screening-ul feocromocitomului, o dat\u0103 cu introducerea testului pentru metanefrinele libere plasmatice, acidul vanilmandelic urinar nu mai constituie dec\u00e2t un element adjuvant \u00een evaluarea pacien\u0163ilor suspecta\u0163i de aceast\u0103 afec\u0163iune (vezi anexa 10.1), av\u00e2nd relevan\u0163\u0103 mai mare dac\u0103 recoltarea probei se efectueaz\u0103 \u00een cursul unui puseu hipertensiv1;3;6.<br \/>\n<br \/>\nPe de alt\u0103 parte testul are utilitate at\u00e2t \u00een diagnosticul c\u00e2t \u015fi \u00een monitorizarea copiilor cu neuroblastom6;7.<br \/>\n<br \/>\nPreg\u0103tire pacient\u00ad \u2013 se va evita consumul de cafea, ceai, ciocolat\u0103, fructe (\u00een special banane) \u015fi substan\u0163e care con\u0163in vanilie cu 72 ore \u00eenaintea recolt\u0103rii. De asemenea pe perioada recolt\u0103rii se vor evita fumatul, stresul fizic \u015fi psihic.<br \/>\n<br \/>\nEste de preferat s\u0103 se \u00eentrerup\u0103 medica\u0163ia care poate produce interferen\u0163e cu 1 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenaintea recolt\u0103rii5;6.<br \/>\n<br \/>\nSpecimen recoltat\u00ad \u2013 Adul\u021bi: urina din 24 ore: la ora 7 diminea\u0163a pacientul urineaz\u0103 \u015fi nu re\u0163ine aceast\u0103 urin\u0103; apoi colecteaz\u0103 \u00eentr-un vas curat de 2-3 litri toate emisiunile de urin\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 7 diminea\u0163a \u00een ziua urm\u0103toare, inclusiv; omogenizeaz\u0103 (prin agitare) urina recoltat\u0103; m\u0103soar\u0103 \u00eentreaga cantitate; re\u0163ine aprox. 10 mL, \u00een pahar de plastic de unic\u0103 folosin\u0163\u0103 pentru urin\u0103. Proba se \u0163ine la 2-8\u00baC \u00een timpul colect\u0103rii \u015fi ulterior, p\u00e2n\u0103 se lucreaz\u0103 efectiv5.<br \/>\n<br \/>\nCopii: urin\u0103 spontan\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ACTH - Hormon adrenocorticotropic ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow13');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">64<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow13'><td colspan='4'>Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina) este constituit dintr-un lan\u0163 polipeptidic format din 39 aminoacizi. Sinteza de ACTH are loc \u00een celulele bazofile adenohipofizare dintr-un precursor denumit proopiomelanocortin1;5.<br \/>\n<br \/>\nACTH controleaz\u0103 dezvoltarea \u015fi secre\u0163ia hormonal\u0103 a corticosuprarenalei. Prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activeaz\u0103 sinteza \u015fi secre\u0163ia de glucocorticoizi (cortizol \u015fi corticosteron). Efectele stimulatoare ale ACTH asupra secre\u0163iei corticosuprarenalei sunt mediate de AMP ciclic1.<br \/>\n<br \/>\nPropriet\u0103\u0163ile secundare ale ACTH se datoreaz\u0103 efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic \u015fi lipidic1.<br \/>\n<br \/>\nReglarea secre\u0163iei de ACTH se realizeaz\u0103 pe cale neuroumoral\u0103 cu participarea indirect\u0103 a hipotalamusului. Principalul factor umoral de reglare \u00eel constituie concentra\u0163ia sanguin\u0103 a hormonilor glucocorticoizi, \u00eendeosebi a cortizolului. Sub influen\u0163a acestora, secre\u0163ia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ \u015fi, respectiv, cre\u015fte \u00een cazul sc\u0103derii glucocorticoizilor din circula\u0163ie1.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea ACTH<br \/>\ndiagnosticul diferen\u0163ial al sindromului Cushing, secre\u0163ia ectopic\u0103 de ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei), boala Addison, hipopituitarismul \u015fi tumorile pituitare produc\u0103toare de ACTH (sindromul Nelson)3;5.<br \/>\n<br \/>\nPreg\u0103tire pacient \u2013\u00e0 jeun (pe nem\u00e2ncate); pacientul trebuie s\u0103 nu fie stresat \u00een timpul recolt\u0103rii (stres-ul produce o cre\u015ftere a ACTH-ului plasmatic); exist\u0103 o varia\u0163ie diurn\u0103 a nivelului plasmatic de ACTH. Un examen complet prevede 2 recolt\u0103ri de s\u00e2nge pentru determinarea ACTH: a) \u00eentre orele 6-10; b) \u00eentre orele 21-24.<br \/>\n<br \/>\nValoarea ACTH \u00een proba de sear\u0103 reprezint\u0103 1\/2 sau 2\/3 din valoarea de diminea\u0163\u0103. Aceast\u0103 varia\u0163ie diurn\u0103 are semnifica\u0163ie diagnostic\u0103. De obicei se recolteaz\u0103 simultan \u015fi o prob\u0103 de s\u00e2nge pentru determinarea cortizolului2.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Aldosteron plasmatic ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow14');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">151<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow14'><td colspan='4'>Aldosteronul, hormon mineralocorticoid sintetizat \u00een zona glomerular\u0103 a corticosuprarenalei, este un element component al sistemului renina \u2013 angiotensina \u2013 aldosteron implicat \u00een homeostazia sodiului \u015fi potasiului precum \u015fi \u00een men\u0163inerea tensiunii arteriale.<br \/>\n<br \/>\nSecre\u0163ia aldosteronului este stimulat\u0103 prin urm\u0103torul mecanism: sc\u0103derea volumului plasmatic \u015fi a perfuziei renale conduce la cre\u015fterea secre\u0163iei de renin\u0103 care transform\u0103 angiotensinogenul \u00een angiotensin\u0103 I. Angiotensinogenul este o \u03b12-globulin\u0103 derivat\u0103 din ficat, prezent\u0103 \u00een ser. Angiotensina I este transformat\u0103 la nivelul pl\u0103m\u00e2nului \u00een angiotensina II. \u00cen final, angiotensina II stimuleaz\u0103 sinteza de aldosteron. Aldosteronul ac\u0163ioneaz\u0103 la nivelul tubilor distal \u015fi colector ai nefronului stimul\u00e2nd reabsorb\u0163ia sodiului \u015fi excre\u0163ia potasiului \u015fi a ionilor de hidrogen1;5;6.<br \/>\n<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, concentra\u0163iile crescute de potasiu \u00een plasm\u0103 pot stimula direct produc\u0163ia de aldosteron a suprarenalei. In condi\u0163ii fiziologice, hormonul adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) nu constituie un factor major \u00een reglarea secre\u0163iei de aldosteron6.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen mod fiziologic nivelul plasmatic al aldosteronului sufer\u0103 varia\u0163ii \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia corpului (orto- sau clinostatism) \u015fi de ingestia de sare.<br \/>\n<br \/>\nDe asemenea, concentra\u0163ia aldosteronului \u00eenregistreaz\u0103 un ritm circadian care este similar cu cel al cortizolului, dar mai pu\u0163in marcat. Astfel, nivelul hormonului atinge un peak \u00een primele ore ale dimine\u0163ii1;4.<br \/>\n<br \/>\nDeterminarea aldosteronului seric este util\u0103 at\u00e2t pentru depistarea hiperaldosteronismului primar sau secundar c\u00e2t \u015fi pentru evaluarea pacien\u0163ilor suspecta\u0163i ca av\u00e2nd o hipertensiune arterial\u0103 secundar\u0103. Pentru diagnosticul diferen\u0163ial \u00eentre aceste dou\u0103 condi\u0163ii trebuie s\u0103 se testeze simultan renina plasmatic\u0103 \u015fi s\u0103 se calculeze raportul aldosteron\/renin\u0103; astfel, renina este sc\u0103zut\u0103 \u00een hiperaldosteronismul primar \u015fi crescut\u0103 \u00een cel secundar<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">AMH \u2013 Hormon anti Mullerian **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">213<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow15'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Androstendion ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow16');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">230<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">15 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow16'><td colspan='4'>Androstendionul este un precursor important \u00een biosinteza de hormoni androgeni \u015fi estrogeni. Hormonul este secretat \u00een principal de glanda suprarenal\u0103 (produc\u0163ie ce este controlat\u0103, cel pu\u0163in par\u0163ial, de ACTH) \u015fi, de asemenea, de testicule \u015fi ovare (independent de ACTH) din DHEA-S de origine suprarenalian\u0103.<br \/>\n<br \/>\nExist\u0103 o varia\u0163ie semnificativ\u0103 a valorilor diurne, cu un v\u00e2rf la aproximativ 7 a.m. \u015fi un minim la 4 p.m. Cre\u015fteri marcate pot s\u0103 apar\u0103 dup\u0103 pubertate cu un nivel maxim la circa 20 de ani, \u00een timp ce sc\u0103deri accentuate se \u00eenregistreaz\u0103 dup\u0103 menopauz\u0103.<br \/>\n<br \/>\nConcentra\u0163iile crescute de hormoni androgeni suprarenalieni sunt determinate de producerea excesiv\u0103 de dehidroepiandrosteron (DHEA) \u015fi androstendion, care sunt convertite \u00een testosteron, \u00een \u0163esuturile extraglandulare, acesta fiind responsabil pentru majoritatea efectelor de virilizare. Valorile crescute ale androstendionului determin\u0103 simptome \u015fi\/ sau semne de hiperandrogenism la femei, b\u0103rba\u0163ii fiind de obicei asimptomatici, put\u00e2nd prezenta ocazional ginecomastie, din cauza conversiei periferice a androgenilor \u00een estrogeni.<br \/>\n<br \/>\nManifest\u0103rile clinice ale excesului androgenic sunt: hirsutismul (dezvoltarea unei pilozit\u0103\u0163i excesive la femei cu aspect de pilozitate masculin\u0103), oligomenorea, acneea \u015fi alte semne de virilizare (forma masculin\u0103 a corpului, dezvoltarea musculaturii, \u00eengro\u015farea vocii, alopecie, clitoromegalie).<br \/>\n<br \/>\nExcesul de hormoni androgeni poate fi asociat cu secre\u0163ia variabil\u0103 a altor hormoni suprarenalieni, \u015fi de aceea, poate ap\u0103rea ca un sindrom \u201epur\u201d de virilizare sau ca un sindrom \u201emixt\u201d, asociat cu o produc\u0163ie crescut\u0103 de glucocorticoizi \u015fi sindrom Cushing.<br \/>\n<br \/>\nAndrostendionul este crescut \u00een cazurile de hirsutism, sindromul Stein-Leventhal, \u00een hiperplazia suprarenalian\u0103 congenital\u0103 (sindromul adrenogenital), sindrom Cushing, tumori ectopice produc\u0103toare de ACTH,  adenoame sau carcinoame suprarenaliene, hiperplazie ovarian\u0103, osteoporoza la femei. Circa 60% din cazurile de hirsutism feminin sunt caracterizate de cre\u015fteri ale nivelului de androstendion1;3;4.<br \/>\n<br \/>\nFetele mai mici de 7-8 ani \u015fi b\u0103ie\u0163ii sub 8-9 ani cu apari\u0163ie precoce a p\u0103rului pubian pot suferi fie de adrenarha prematur\u0103, fie de pubertate precoce, fie de ambele condi\u0163ii clinice, iar determinarea androstendionului \u00eempreun\u0103 cu FSH, LH, testosteron liber \u015fi total, estradiol, SHBG, va stabili un diagnostic corect \u00een majoritatea cazurilor4.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea androstendionului<br \/>\n<br \/>\nidentificarea excesului de hormoni androgeni \u015fi diagnosticul diferen\u0163ial al hiperandrogenismului (\u00eempreun\u0103 cu determinarea altor steroizi sexuali: testosteron liber \u015fi total, DHEA-S \u015fi SHBG);<br \/>\ndiagnosticul sindromului adrenogenital (\u00eempreun\u0103 cu determinarea de 17-hidoxiprogesteron, DHEA-S \u015fi cortizol);<br \/>\nmonitorizarea sindromului adrenogenital (\u00eempreun\u0103 cu determinarea de testosteronului total, 17-hidoxiprogesteron \u015fi DHEA-S);<br \/>\ndiagnosticul adrenarhei premature (\u00eempreun\u0103 cu deteminarea de FSH, LH, testosteron liber \u015fi total, estradiol, SHBG, 17-hidoxiprogesteron \u015fi DHEA-S);<br \/>\ninvestigarea infertilit\u0103\u0163ii<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti receptor fosfolipaza A2 ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow17');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NN<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">166<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow17'><td colspan='4'>Autoanticorpii de tip IgG \u00eendrepta\u021bi \u00eempotriva receptorului pentru fosfolipaza A2 (anti-PLA2R) reprezint\u0103 un marker cu specificitate \u00eenalt\u0103 pentru nefropatia membranoas\u01031.<br \/>\nNefropatia membranoas\u0103 este o boal\u0103 inflamatorie rar\u0103 a glomerulilor renali caracterizat\u0103 prin depunerea de complexe imune la nivelul membranei bazale glomerulare, av\u00e2nd drept consecin\u021b\u0103 alterarea permeabilit\u0103\u021bii anselor capilare ale glomerulului, ceea ce va conduce la proteinurie \u0219i, adesea, la sindrom la nefrotic1;2. Pe m\u0103sur\u0103 ce boala progreseaz\u0103, poate fi observat\u0103 la microscopul optic \u00eengro\u0219area membranei bazale glomerulare, de unde provine \u0219i denumirea ini\u021bial\u0103 de glomerulonefrit\u0103 membranoas\u01032.<br \/>\nInciden\u021ba anual\u0103 raportat\u0103 a bolii este de 5\u201310 cazuri\/1 milion de persoane \u00een Europa de Nord. Aproximativ 20% din cazurile de sindrom nefrotic la adult sunt generate de nefropatia membranoas\u0103. Evolu\u021bia acestei afec\u021biuni este variabil\u0103; circa o treime din pacien\u021bi va progresa c\u0103tre insuficien\u021b\u0103 renal\u0103 terminal\u0103 \u00een decurs de 10 ani, o alt\u0103 treime va manifesta proteinurie cronic\u0103 \u0219i simptome de sindrom nefrotic, \u00een timp ce o alt\u0103 treime va prezenta remisiune spontan\u01032.<br \/>\nNefropatia membranoas\u0103 poate s\u0103 survin\u0103 secundar unui num\u0103r de condi\u021bii clinice, cele mai importante fiind infec\u021biile (hepatita B, hepatia C, sifilisul, malaria), bolile autoimune (lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoid\u0103, sindromul Sj\u00f6gren, pemfigoidul bulos), neoplaziile \u0219i toxicitatea medicamentoas\u0103 (antinflamatoare nesteroidiene, aur, mercur, penicilamin\u0103)3.<br \/>\nNefropatia membranoasa ce apare independent de alte sindroame clinice reprezint\u0103 nefropatia membranoas\u0103 primar\u01031. Se consider\u0103 c\u0103 85% din nefropatiile membranoase sunt primare, restul de 15% fiind secundare4. Au fost asociate cu nefropatia membranoas\u0103 primar\u0103 sexul masculin, grupa de v\u00e2rst\u0103 40 \u2013 70 de ani, HLA-DQA15.<br \/>\nNefropatia membranoas\u0103 primar\u0103 a fost clasic descris\u0103 ca idiopatic\u0103 deoarece antigenul \u021bint\u0103 era necunoscut. \u00cen 2009, grupul de cercet\u0103tori condus de David J. Salant a detectat o glicoprotein\u0103 de 185 kDa ca fiind antigenul major fa\u021b\u0103 de care sunt \u00eendrepta\u021bi autoanticorpii prezen\u021bi la 70-80% din pacien\u021bii cu nefropatie membranoas\u0103 primar\u0103. La analiza prin spectrometrie de mas\u0103 glicoproteina a fost identificat\u0103 drept receptorul de tip M pentru fosfolipaza A2 (PLA2R)6.<br \/>\nPLA2R este exprimat pe suprafa\u021ba podocitelor \u0219i interac\u021bioneaz\u0103 cu fosfolipaza A2. Se presupune c\u0103 legarea autoanticorpilor de PLA2R are ca rezultat formarea de complexe immune in situ \u00een regiunea membranei bazale glomerulare ce va declan\u0219a activarea local\u0103 a complementului, cu producerea \u00een exces de collagen tip IV \u0219i laminin\u0103. Distruc\u021bia citoscheletului va afecta podocitele, conduc\u00e2nd la alterarea func\u021biei de filtru a glomerulului \u0219i la apari\u021bia proteinuriei7;8.<br \/>\nAnticorpii anti-PLA2R sunt predominant de tip IgG4. \u00cen practic\u0103, determinarea lor are ca principal\u0103 utilitate diferen\u021bierea nefropatiei membranoase primare de formele secundare de boal\u0103, aceasta influen\u021b\u00e2nd \u0219i strategia terapeutic\u01039. \u00cen timp ce managementul pacien\u021bilor cu nefropatie membranoas\u0103 secundar\u0103 se axeaz\u0103 pe tratarea bolii de baz\u0103, pacien\u021bii cu nefropatie membranoas\u0103 primar\u0103 sunt \u00een general trata\u021bi cu imunosupresoare. Trebuie men\u021bionat totu\u0219i c\u0103 un mic procent de pacien\u021bi cu nefropatie membranoas\u0103 secundar\u0103 pot fi pozitivi pentru anti-PLA2R. Semnifica\u021bia clinic\u0103 a acestei descoperiri este neclar\u0103; prezen\u021ba anti-PLA2R ar putea fi o simpl\u0103 coinciden\u021b\u0103 sau ace\u0219tia ar putea avea un anumit rol \u00een dezvoltarea \u0219i progresia bolii2.<br \/>\nS-a dovedit c\u0103 nivelul seric de anticorpi anti-PLA2R se coreleaz\u0103 cu activitatea clinic\u0103 a bolii, la fel ca \u0219i nivelul proteinuriei \u0219i are de asemenea valoare prognostic\u01034. Astfel, la pacien\u021bii cu niveluri reduse de anti-PLA2R insuficien\u021ba renal\u0103 a fost raportat\u0103 mai pu\u021bin frecvent, iar la cei cu niveluri \u00eenalte se produc foarte rar remisiunile spontane. De asemenea, pacien\u021bii cu niveluri \u00eenalte ale anticorpilor necesit\u0103 mai frecvent terapie imunosupresoare comparativ cu cei av\u00e2nd niveluri joase. \u00cen plus, s-a constatat c\u0103 anticorpii se coreleaz\u0103 cu r\u0103spunsul la terapia imunosupresoare. Mai multe studii au raportat un declin al nivelului anti-PLA2R la pacien\u021bii ce primesc medica\u021bie imunosupresosre, \u00een timp ce \u00een cursul unei rec\u0103deri nivelul acestora cre\u0219te. Date recente sugereaz\u0103 faptul c\u0103 nivelul anti-PLA2R la sf\u00e2r\u0219itul terapiei are valoare predictiv\u0103 asupra evolutiei ulterioare2.<br \/>\nNefropatia membranoas\u0103 reapare la circa 40% din pacien\u021bii ce au suferit transplant renal. Detectarea unui nivel crescut de anti-PLA2R \u00eenainte de efectuarea transplantului confer\u0103 un risc mai mare de recuren\u021b\u0103 a bolii2;4.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-receptor fosfolipaza A2:<br \/>\n<br \/>\n\u2013 diferen\u021bierea nefropatiei membranoase primare de cea secundar\u0103;<br \/>\n\u2013 monitorizarea evolu\u021biei nefropatiei membranoase primare \u0219i a r\u0103spunsului la tratament;<br \/>\n\u2013 estimarea riscului de recuren\u021b\u0103 a bolii la pacien\u021bii care vor primi transplant renal<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti tiroglobulina ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow18');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">56<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow18'><td colspan='4'>Tiroglobulina este sintetizat\u0103 \u00een glanda tiroid\u0103, fiind principalul component din lumenul foliculului tiroidian. \u00cempreun\u0103 cu peroxidaza specific\u0103 tiroidei (TPO) de\u0163ine un rol esen\u0163ial \u00een iodinarea L-tirozinei \u015fi \u00een formarea hormonilor tiroidieni T3 \u015fi T4. At\u00e2t tiroglobulina c\u00e2t \u015fi TPO sunt poten\u0163ial autoantigenice.<br \/>\nNiveluri crescute de anticorpi anti-tiroglobulin\u0103 \u015fi anti-TPO sunt sugestive pentru tiroidita cronic\u0103 Hashimoto.<br \/>\nAnticorpii fa\u0163\u0103 de tiroglobulin\u0103 pot fi depista\u0163i la 70-80% din pacien\u0163ii cu tiroidit\u0103 autoimun\u0103, inclusiv boala Hashimoto, \u015fi la aproximativ 30% din pacien\u0163ii cu boala Graves1;2.<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-tiroglobulin\u0103<br \/>\nSuspiciune de tiroidit\u0103 autoimun\u0103 cu anti-TPO negativ; boala Graves f\u0103r\u0103 infiltrat limfocitar; monitorizarea pacien\u0163ilor cu tiroidit\u0103 Hashimoto; excluderea posibilelor interferen\u0163e analitice generate de anticorpii anti-tiroglobulin\u0103 la determinarea tiroglobulinei1<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ATPO - Anticorpi anti tiroperoxidaza <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow19');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">54<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow19'><td colspan='4'>ATPO (Anticorpi antitiroperoxidaz\u0103)<br \/>\nATPO sunt anticorpi \u00eempotriva enzimei tiroperoxidaz\u0103, implicat\u0103 \u00een sinteza hormonilor tiroidieni. Testul este utilizat pentru diagnosticarea tiroiditei autoimune (Hashimoto) sau a bolii Graves. Nivelurile crescute pot indica o afec\u021biune autoimun\u0103 chiar \u0219i f\u0103r\u0103 simptome clinice. Este important \u00een evaluarea func\u021biei tiroidiene, mai ales \u00een prezen\u021ba hipotiroidismului sau a gu\u0219ei. Monitorizarea ajut\u0103 la gestionarea eficient\u0103 a tratamentului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Beta \u2013 HCG <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow20');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow20'><td colspan='4'>Beta HCG<br \/>\nBeta HCG (gonadotropina corionic\u0103 uman\u0103) este un hormon produs de placent\u0103 \u00een timpul sarcinii. Testul m\u0103soar\u0103 nivelul s\u0103u \u00een s\u00e2nge sau urin\u0103 \u0219i este utilizat pentru confirmarea sarcinii sau monitorizarea evolu\u021biei acesteia. \u00cen afara sarcinii, nivelurile crescute pot indica prezen\u021ba unor tumori, precum cele trofoblastice. Monitorizarea HCG este esen\u021bial\u0103 \u00een diagnosticul sarcinii ectopice sau \u00een evaluarea succesului unui tratament pentru avort.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cortizol <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow21');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">52<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow21'><td colspan='4'>Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, responsabil pentru r\u0103spunsul organismului la stres, reglarea metabolismului \u0219i a tensiunii arteriale. Testul m\u0103soar\u0103 nivelul s\u0103u \u00een s\u00e2nge, urin\u0103 sau saliv\u0103 \u0219i este folosit pentru diagnosticarea afec\u021biunilor precum boala Addison (deficien\u021b\u0103) sau sindromul Cushing (exces). Valorile normale variaz\u0103 \u00een func\u021bie de momentul recolt\u0103rii, fiind mai mari diminea\u021ba \u0219i sc\u0103z\u00e2nd pe parcursul zilei.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cortizol liber urinar **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">77<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow22'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cortizol salivar **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">131<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow23'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cromogranina A **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">286<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow24'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">DHEA \u2013  Dehidroepiandrosterona **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">110<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow25'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">DHEA-S \u2013 Dehidroepiandrosteron sulfat **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow26'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Dublu test (screening prenatal trim.I) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">140<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow27'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">E2 \u2013 Estradiol * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow28');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow28'><td colspan='4'>Estradiol<br \/>\nEstradiolul este un hormon sexual feminin esen\u021bial \u00een dezvoltarea \u0219i func\u021bionarea sistemului reproductiv. Analiza m\u0103soar\u0103 nivelurile acestuia \u00een s\u00e2nge pentru a evalua func\u021bia ovarian\u0103, stadiile ciclului menstrual, menopauza sau tulbur\u0103rile hormonale. Este indicat\u0103 \u00een diagnosticarea infertilit\u0103\u021bii, tulbur\u0103rilor menstruale sau evaluarea terapiei hormonale. Valori anormale pot indica afec\u021biuni precum sindromul ovarelor polichistice, tumori ovariene sau tulbur\u0103ri endocrine.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Estrona **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">142<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow29'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FSH \u2013 Hormon de stimulare foliculara * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow30');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">42<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow30'><td colspan='4'>FSH (hormonul foliculostimulant)<br \/>\nFSH este un hormon produs de glanda hipofiz\u0103, important \u00een reglarea func\u021biei ovariene \u0219i testiculare. La femei, ajut\u0103 la dezvoltarea foliculilor ovarieni, iar la b\u0103rba\u021bi, stimuleaz\u0103 produc\u021bia de sperm\u0103. Nivelurile sale sunt evaluate \u00een infertilitate, tulbur\u0103ri menstruale sau menopauz\u0103. Valori anormale pot indica insuficien\u021b\u0103 ovarian\u0103, hipogonadism sau disfunc\u021bii hipofizare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FT3 \u2013 Triiodotironina libera **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">40<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow31'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FT4 \u2013 Tiroxina libera <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow32');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow32'><td colspan='4'>FT4 (Tiroxina liber\u0103)<br \/>\nFT4 este forma activ\u0103 a hormonului tiroidian tiroxin\u0103, produs de glanda tiroid\u0103. Analiza m\u0103soar\u0103 nivelurile FT4 din s\u00e2nge pentru evaluarea func\u021biei tiroidiene, fiind util\u0103 \u00een diagnosticul hipotiroidismului sau hipertiroidismului. Este de obicei corelat\u0103 cu nivelul TSH pentru un diagnostic complet.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">hGH \u2013 Hormon uman de crestere **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">64<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow33'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IGF \u2013 Binding Protein 3 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">260<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow34'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IGF\u20131 \u2013 Somatomedin C **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">82<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow35'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Indice HOMA **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">76<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow36'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Insulina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow37'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">LH \u2013 Hormon luteinizant *<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow38'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Metanefrine \u0219i normetanefrine plasmatice **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">198<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow39'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Metanefrine urinare fractionate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">227<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow40'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Peptid C **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">68<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow41'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PRL \u2013 Prolactina <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow42');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow42'><td colspan='4'>Prolactina<br \/>\nProlactina este un hormon produs de glanda pituitar\u0103, esen\u021bial \u00een reglarea lacta\u021biei \u0219i \u00een func\u021bionarea sistemului reproductiv. Analiza prolactinei m\u0103soar\u0103 nivelurile acestui hormon din s\u00e2nge \u0219i este utilizat\u0103 pentru evaluarea problemelor legate de infertilitate, cicluri menstruale neregulate sau galactoree (secre\u021bie de lapte \u00een afara perioadei de al\u0103ptare). Niveluri crescute de prolactin\u0103 pot indica tulbur\u0103ri ale glandei pituitare (precum prolactinom), stres, hipotiroidism sau administrarea unor medicamente. Tratamentul se bazeaz\u0103 pe identificarea cauzei subiacente a valorilor anormale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Progesteron* <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow43');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow43'><td colspan='4'>Progesteron<br \/>\nProgesteronul este un hormon produs de ovare, esen\u021bial pentru men\u021binerea sarcinii \u0219i reglarea ciclului menstrual. Analiza progesteronului m\u0103soar\u0103 nivelul acestui hormon \u00een s\u00e2nge pentru a evalua ovula\u021bia, s\u0103n\u0103tatea sarcinii sau func\u021bia luteal\u0103. Este utilizat \u00een diagnosticarea infertilit\u0103\u021bii, tulbur\u0103rilor menstruale \u0219i monitorizarea tratamentelor de fertilitate.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Prolactina dupa PEG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">85<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow44'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PTH \u2013 Parathormon <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow45');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">53<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow45'><td colspan='4'>PTH (Hormonul Paratiroidian)<br \/>\nPTH este un hormon produs de glandele paratiroide care regleaz\u0103 nivelul calciului din s\u00e2nge. Analiza PTH este utilizat\u0103 pentru diagnosticarea tulbur\u0103rilor legate de metabolismul calciului, cum ar fi hipoparatiroidismul, hiperparatiroidismul primar sau secundar, \u0219i afec\u021biuni renale. Nivelurile anormale pot indica dezechilibre \u00een metabolismul osos \u0219i mineral.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Renina plasmatica directa **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">244<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow46'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Serotonina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">269<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow47'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">SHBG \u2013 Sex hormone binding globulin **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">69<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow48'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">T3 \u2013 Triiodotironina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">33<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow49'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">T4 \u2013 Tiroxina totala **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow50'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TBG \u2013 Thyroxine binding globulin **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">207<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow51'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Testosteron liber **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">43<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow52'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Testosteron total <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow53');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow53'><td colspan='4'>Testosteron total<br \/>\nTestul pentru testosteron total m\u0103soar\u0103 nivelul acestui hormon din s\u00e2nge, esen\u021bial pentru dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea general\u0103. Este utilizat pentru diagnosticarea tulbur\u0103rilor hormonale, cum ar fi hipogonadismul (deficitul de testosteron), infertilitatea masculin\u0103, disfunc\u021biile sexuale sau alte afec\u021biuni endocrine. Testul poate fi efectuat at\u00e2t b\u0103rba\u021bilor, c\u00e2t \u0219i femeilor pentru evaluarea echilibrului hormonal.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Tiroglobulina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">70<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow54'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TRAb \u2013 Anticorpi anti receptor TSH **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">104<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow55'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Triplu test (screening prenatal trim. II) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">145<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow56'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TSH \u2013 Hormon de stimulare tiroidiana  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow57');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow57'><td colspan='4'>TSH (Hormonul Stimulator al Tiroidei)<br \/>\nTSH este un hormon produs de glanda pituitar\u0103 care regleaz\u0103 func\u021bia tiroidian\u0103. Analiza TSH este folosit\u0103 pentru a diagnostica hipotiroidismul (func\u021bie tiroidian\u0103 sc\u0103zut\u0103) sau hipertiroidismul (func\u021bie tiroidian\u0103 crescut\u0103). Este un test important \u00een evaluarea tulbur\u0103rilor tiroidiene, fiind adesea utilizat \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi markeri tiroidieni, precum FT4 \u0219i FT3.<\/td><\/tr><\/table><h2>Biochimie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">AAT \u2013 Alfa 1 antiripsina ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow58');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">56<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow58'><td colspan='4'>Alfa1-antitripsina este o protein\u0103 sintetizat\u0103 \u00een ficat, care inhib\u0103 proteaza eliberat\u0103 de celule \u00een lichidele biologice ale organismului ca urmare a apoptozei.<br \/>\n\u00cen ser se g\u0103sesc cel pu\u0163in 3 tipuri de antiproteaze, dintre care cele mai bine cunoscute sunt alfa1-antitripsina \u015fi alfa 2-macroglobulina.<br \/>\nDeficitul de alfa1-antitripsin\u0103 se asociaz\u0103 cu emfizem pulmonar \u015fi ciroz\u0103 hepatic\u0103, debutate la v\u00e2rste tinere. Severitatea afec\u0163iunilor este \u00een func\u0163ie de statusul homo\/heterozigot.<br \/>\nAlfa1-antitripsina constituie un \u201creactant de faz\u0103 acut\u0103\u201d, \u00eenregistr\u00e2ndu-se niveluri crescute \u00een infec\u0163ii bacteriene, poliartrita reumatoid\u0103, vasculite, neoplazii4.<br \/>\n <br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea de alfa1-antitripsina <br \/>\n<br \/>\n\u2022 emfizem pulmonar cu debut precoce;<br \/>\n\u2022 ciroz\u0103 hepatic\u0103 la copii;<br \/>\n\u2022 diagnosticul st\u0103rilor inflamatorii;<br \/>\n\u2022 nivel sc\u0103zut de alfa1-globuline sau prezen\u0163a a 2 benzi in regiunea alfa1 la electroforeza proteinelor serice1;2;4.<br \/>\nPreg\u0103tire pacient \u2013 \u00e0 jeun (pe nem\u00e2ncate); dac\u0103 se suspecteaz\u0103 un deficit de alfa1-antitripsin\u0103 nu se va recolta proba \u00een prezen\u0163a unei proteine C reactive pozitive3.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ACE \u2013 Angiotensin convertaza ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow59');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">105<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow59'><td colspan='4'>Angiotensin convertaza, cunoscuta si sub numele de kinaza II sau peptidil-dipeptidaza A, este o enzima din clasa hidrolazelor implicate in hidroliza legaturilor peptidice la nivelul C-terminal. Are localizare transmembranara si este alcatuita dintr-un singur lant polipeptidic cu doua situsuri catalitice ce contin zinc. Clivajul proteolitic elibereaza din membrana celulara in spatiul extracelular enzima functionala, circulanta6.<br \/>\n<br \/>\nMajoritatea angiotensin convertazei (~90%) se gaseste legata in tesuturi si doar o mica parte circula libera in plasma. Sursa principala a enzimei este endoteliul pulmonar.<br \/>\n<br \/>\nEnzima participa in cascada sistemului renina-angiotensina-aldosteron ca raspuns la hipovolemie, fiind responsabila de conversia angiotensinei I in angiotensina II, vasoconstrictor puternic care creste tensiunea arteriala. De asemenea angiotensin convertaza este responsabila si de inactivarea bradikininei (in sistemul kalikreina-kinina)3;6.<br \/>\n<br \/>\nActivitatea angiotensin convertazei este crescuta in sarcoidoza, boala granulomatoasa sistemica care afecteaza in mod obisnuit plamanul. In sarcoidoza se pare ca angiotensin convertaza este produsa de celulele epiteloide si macrofagele formatiunilor granulomatoase. Pacientii cu tuberculoza activa sau boala Hodgkin \u2013 afectiuni care pot genera modificari radiologice similare sarcoidozei \u2013 nu prezinta valori ACE crescute, element important pentru diagnosticul diferential3.<br \/>\n<br \/>\nActivitatea angiotensin convertazei reflecta severitatea sarcoidozei: in stadiul I testul este pozitiv in 68% din cazuri, in stadiul II 86% din pacienti prezinta valori crescute, iar in  stadiul III se obtin rezultate pozitive in 91% din cazuri5. Pe masura ce boala progreseaza spre fibroza, activitatea angiotensin convertazei scade6. De asemenea valorile angiotensin convertazei reflecta activitatea bolii, la  pacientii   aflati in remisiune sub corticoterapie inregistrandu-se scaderi dramatice ale ACE5.<br \/>\n<br \/>\nMonitorizarea activitatii ACE mai poate avea utilitate in evaluarea riscului de afectare pulmonara la pacientii care au primit tratamente citostatice, in special cu bleomicina.<br \/>\n<br \/>\nValori ACE crescute mai pot fi intalnite in sindromul Melkersson-Rosenthal, o afectiune foarte rara caracterizata histologic prin prezenta unor granuloame fara necroza cazeoasa, asemanatoare cu cele din sarcoidoza. Activitatea ACE se normalizeaza dupa un tratament eficient cu metotrexat3.<br \/>\n<br \/>\nRecomandari pentru determinarea angiotensin convertazei<br \/>\nevaluarea pacientilor cu suspiciune de sarcoidoza;<br \/>\nevaluarea severitatii si activitatii sarcoidozei;<br \/>\nmonitorizarea evolutiei sarcoidozei sub corticoterapie (determinari ACE seriale)2;5.<br \/>\nPregatire pacient<br \/>\n\u00e0 jeun (pe nem\u00e2ncate); nu este recomandat\u0103 recoltarea acestui test \u00een timpul tratamentului cu inhibitori de ACE (Benazepril, Captopril, Enalapril, etc.).<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Acid uric seric <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow60');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">14<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow60'><td colspan='4'>Acidul uric seric este o substan\u021b\u0103 chimic\u0103 produs\u0103 \u00een organism \u00een urma descompunerii purinelor, care sunt compu\u0219i g\u0103si\u021bi \u00een anumite alimente \u0219i b\u0103uturi. M\u0103surarea nivelului de acid uric \u00een s\u00e2nge ajut\u0103 la diagnosticarea unor afec\u021biuni precum guta, litiaza renal\u0103 (calculi renali) \u0219i insuficien\u021ba renal\u0103. Nivelurile ridicate de acid uric pot duce la formarea cristalelor de urat \u00een articula\u021bii, provoc\u00e2nd inflama\u021bie \u0219i durere. De asemenea, poate fi un indicator al unor probleme metabolice sau renale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Acid uric urinar * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow61');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow61'><td colspan='4'>Acidul uric urinar este un produs secundar al metabolismului purinelor, substan\u021be g\u0103site \u00een anumite alimente (precum carnea ro\u0219ie, fructele de mare \u0219i organele animale) \u0219i produse \u00een mod natural de organism. Acidul uric este filtrat de rinichi \u0219i eliminat prin urin\u0103. Nivelurile crescute de acid uric \u00een urin\u0103 pot fi asociate cu riscul de a dezvolta pietre la rinichi sau alte afec\u021biuni, cum ar fi guta. Analiza acidului uric urinar se face de obicei printr-o colectare de urin\u0103 pe 24 de ore \u0219i este utilizat\u0103 pentru a evalua func\u021bia renal\u0103 sau pentru a monitoriza tratamentul unor afec\u021biuni metabolice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Acizi biliari in ser ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow62');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">211<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow62'><td colspan='4'>Acizii biliari primari \u2013 acidul colic \u015fi chenodezoxicolic \u2013 se formeaz\u0103 \u00een ficat prin conjugarea colesterolului cu glicin\u0103 \u015fi taurin\u0103. Ace\u015ftia sunt depozita\u0163i \u015fi concentra\u0163i \u00een vezica biliar\u0103, apoi secreta\u0163i \u00een lumenul intestinal, av\u00e2nd rol \u00een emulsionarea gr\u0103similor alimentare, facilitand astfel ac\u0163iunea lipazei pancreatice asupra trigliceridelor \u015fi absorb\u0163ia acizilor gra\u015fi.<br \/>\n<br \/>\nAcizii biliari secundari, cuprinz\u00e2nd dezoxicolatul \u015fi litocolatul, sunt forma\u0163i \u00een colon ca metaboli\u0163i bacterieni ai acizilor biliari primari. Acidul ursodezoxicolic (UDCA), un izomer al chenodezoxicolatului (CDCA) precum \u015fi o varietate de acizi biliari \u201eaberan\u0163i\u201d se g\u0103sesc \u00een cantitate redus\u0103 la persoanele s\u0103n\u0103toase, dar sunt produ\u015fi  \u00een cantit\u0103\u0163i crescute la pacien\u0163ii cu sindroame colestatice cronice.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen bila normal\u0103 raportul dintre acizii conjuga\u0163i cu glicin\u0103 \u015fi cei cu taurin\u0103 este 3:1, \u00een timp ce la pacien\u0163ii cu colestaz\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte cre\u015fterea concentra\u0163iei acizilor biliari sulfata\u0163i sau glucuronoconjunga\u0163i.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen timpul procesului de absorb\u0163ie aproximativ 90% din acizii biliari conjuga\u0163i \u015fi neconjuga\u0163i sunt reabsorbi\u0163i prin difuziune pasiv\u0103 de-a lungul \u00eentregului intestin. Ace\u015ftia reintr\u0103 \u00een circula\u0163ia sanguin\u0103 portal\u0103 \u015fi sunt rapid capta\u0163i de hepatocite, reconjuga\u0163i \u015fi secreta\u0163i din nou \u00een bil\u0103. Acizii biliari reajun\u015fi \u00een ficat suprim\u0103 sinteza hepatic\u0103 de novo, prin inhibarea enzimei reglatoare 7\u03b1-hidroxilaza.<br \/>\n<br \/>\nRestul acizilor biliari este excretat \u00een materiile fecale; \u00een condi\u0163ii normale produc\u0163ia hepatic\u0103 compenseaz\u0103 pierderile prin scaun, lucru ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul reducerii marcate a absorb\u0163iei intestinale. Se formeaz\u0103 \u00een acest fel un circuit hepato-entero-hepatic \u00een care acizii biliari sunt recircula\u0163i de aproximativ 5-10 ori pe zi.<br \/>\n<br \/>\nNivelele acizilor biliari pot fi modificate chiar \u015fi atunci c\u00e2nd alte teste ale func\u0163iei hepatice sunt normale \u015fi deci pot servi ca un indicator sensibil \u015fi specific de boal\u0103 hepatic\u01032;3;4.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea acizilor biliari \u2013 evaluarea ciclului hepato-entero-hepatic (sistem biliar, intestin, circula\u0163ia portal\u0103 \u015fi hepatocite)2.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Albumina serica <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow63');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">12<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow63'><td colspan='4'>Albumina seric\u0103 se refer\u0103 la m\u0103surarea cantit\u0103\u021bii de albumin\u0103 (un tip de protein\u0103) din s\u00e2nge. Albumina este produs\u0103 de ficat \u0219i joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een men\u021binerea echilibrului fluidelor \u00een organism, transportul substan\u021belor \u0219i protec\u021bia \u00eempotriva infec\u021biilor. Nivelurile sc\u0103zute de albumin\u0103 \u00een s\u00e2nge pot indica afec\u021biuni precum boli hepatice, insuficien\u021b\u0103 renal\u0103 sau malnutri\u021bie, \u00een timp ce nivelele ridicate pot ap\u0103rea \u00een cazuri de deshidratare sau inflama\u021bie. Testul de albuminemie ajut\u0103 la evaluarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate generale \u0219i a func\u021bion\u0103rii anumitor organe.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Raport albumina\/creatinina urinara * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow64');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">48<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow64'><td colspan='4'>Raportul albumin\u0103\/creatinin\u0103 urinar\u0103 este un test care m\u0103soar\u0103 cantitatea de albumin\u0103 raportat\u0103 la cantitatea de creatinin\u0103 din urin\u0103, oferind o estimare mai precis\u0103 a nivelului de albumin\u0103 excretat, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o colectare urinar\u0103 pe 24 de ore. Un raport crescut poate semnala afectarea rinichilor, \u00een special \u00een cazul bolilor renale cronice sau diabetului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Amilaza serica <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow65');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow65'><td colspan='4'>Amilaza seric\u0103 este o enzim\u0103 produs\u0103 \u00een principal de pancreas \u0219i glandele salivare, care ajut\u0103 la descompunerea carbohidra\u021bilor \u00een organism. M\u0103surarea nivelului de amilaz\u0103 \u00een s\u00e2nge este util\u0103 \u00een diagnosticarea afec\u021biunilor pancreatice, cum ar fi pancreatita acut\u0103 sau cronic\u0103, \u0219i poate indica, de asemenea, probleme ale glandelor salivare. Nivelurile crescute de amilaz\u0103 seric\u0103 pot fi asociate cu inflama\u021bii sau blocaje ale pancreasului, \u00een timp ce valorile sc\u0103zute pot semnala disfunc\u021bii pancreatice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Amilaza urinara (urina spontana) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow66');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow66'><td colspan='4'>Amilaza urinar\u0103 este o enzim\u0103 prezent\u0103 \u00een urin\u0103, care provine din pancreas \u0219i glandele salivare. M\u0103surarea nivelului de amilaz\u0103 \u00een urin\u0103 este util\u0103 pentru diagnosticarea afec\u021biunilor pancreatice, \u00een special pancreatita acut\u0103. \u00cen caz de inflama\u021bie a pancreasului, amilaza este eliberat\u0103 \u00een s\u00e2nge \u0219i apoi filtrat\u0103 de rinichi, ajung\u00e2nd \u00een urin\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi mai mari. Testul pentru amilaza urinar\u0103 poate ajuta la monitorizarea evolu\u021biei afec\u021biunii \u0219i la evaluarea func\u021biei renale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Amiloid A in ser ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow67');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">156<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow67'><td colspan='4'>Amiloidul seric A (SAA) a fost descoperit \u00een 1971 ca un constituent principal \u00een depozitele de amiloid la pacien\u0163ii cu inflama\u0163ie persistent\u0103. Face parte din familia apolipoproteinelor asociate \u00een plasm\u0103 cu lipoproteinele cu densitate mare (HDL) \u015fi prezint\u0103 mai multe izoforme, ce sunt inegal exprimate constitutiv sau ca r\u0103spuns la diver\u015fi stimuli inflamatori1.<br \/>\n<br \/>\nAmiloidul A este o protein\u0103 de faz\u0103 acut\u0103, format\u0103 din 104 aminoacizi \u015fi av\u00e2nd o greutate molecular\u0103 de 12-14 kDa. Ca \u015fi proteina C reactiv\u0103 (CRP), este sintetizat \u00een principal \u00een ficat ca r\u0103spuns la infec\u0163ie, inflama\u0163ie, leziuni tisulare sau stres, dar macrofagele, celulele endoteliale, epiteliale, leziunile arterosclerotice, tumorile \u015fi \u0163esutul sinovial pot fi site-uri extrahepatice de produc\u0163ie. SAA-1 constituie izoforma major\u01032.<br \/>\n<br \/>\nAt\u00e2t produ\u015fii bacterieni (de exemplu, lipopolizaharidul LPS) c\u00e2t \u015fi citokinele inflamatorii, cum ar fi IL-1\u03b2, IL-6 \u015fi TNF-\u03b1 induc sinteza SAA la nivelul hepatocitelor, macrofagelor tisulare \u015fi sinoviocitelor.<br \/>\n<br \/>\nDup\u0103 sinteza SAA este eliberat \u00een fluxul sanguin fiind \u00eencorporat apoi \u00een particulele HDL. Nivelurile SAA crescute pot \u00eenlocui apolipoproteina A1 (apo-A1) \u015fi modifica compozitia HDL. Astfel, se poate produce o alterare a func\u0163iei acestei lipoproteine cu pierderea propriet\u0103\u0163ilor ateroprotective. La concentra\u0163ii crescute SAA poate, de asemenea, s\u0103 se disocieze de HDL \u015fi s\u0103 genereze frac\u0163iuni lipoproteice ce con\u0163in \u00een principal Apo-A1 \u015fi SAA s\u0103race \u00een lipide. Aceast\u0103 form\u0103 de SAA produs\u0103 de macrofagele \u015fi sinoviocitele de la locurile inflama\u0163iei exercit\u0103 numeroase ac\u0163iuni proinflamatorii3.<br \/>\n<br \/>\nComplexele circulante SAA-HDL sunt asociate cu func\u0163ii importante \u00een procesele inflamatorii, metabolismul \u015fi transportul HDL-colesterolului \u015fi, prin urmare, SAA a fost implicat \u00een mai multe condi\u0163ii patologice, cum ar fi ateroscleroza, artrita reumatoid\u0103, boala Alzheimer \u015fi cancerul.<br \/>\n<br \/>\nProcesele inflamatorii acute determin\u0103 o cre\u015ftere rapid\u0103 \u015fi intens\u0103 a nivelului plasmatic de amiloid A, astfel c\u0103 \u00een decurs de 24 ore valorile serice de SAA pot fi chiar \u015fi de 1000 ori mai ridicate fa\u0163\u0103 de cele \u00eenregistrate \u00een condi\u0163ii normale, f\u0103c\u00e2nd din aceast\u0103 protein\u0103 un marker sensibil al evalu\u0103rii inflama\u0163iei.<br \/>\n<br \/>\nSAA circulant ac\u0163ioneaz\u0103 ca un chemoatractant pentru neutrofile, monocite \u015fi limfocite T \u00een diverse leziuni \u015fi ajut\u0103 \u00een procesul de regenerare a \u0163esuturilor prin activarea metaloproteinazelor matriceale, cum ar fi colagenaza \u015fi strolemizina.  Prin legarea de HDL, SAA mediaz\u0103 eliberarea de lipide la locul injuriei \u00een vederea utiliz\u0103rii acestora \u00een procesele de regenerare tisular\u0103. Pe de alt\u0103 parte, complexul SAA-HDL serve\u015fte \u015fi la eliminarea excesului de colesterol eliberat de c\u0103tre \u0163esutul afectat.<br \/>\n<br \/>\nComplexul SAA-HDL este implicat \u015fi \u00een activit\u0103\u0163i anti-inflamatorii prin inhibarea func\u0163iei limfocitelor, a febrei induse de TNF-alfa \u015fi IL-1 \u015fi a agreg\u0103rii plachetare. Amiloidul A inhib\u0103, de asemenea, r\u0103spunsul oxidativ specific proceselor inflamatorii \u015fi previne deteriorarea oxidativ\u0103 a \u0163esutului.<br \/>\n<br \/>\nNiveluri serice crescute de amiloid A se pot observa la pacien\u0163ii ce prezint\u0103 at\u00e2t inflama\u0163ii acute c\u00e2t \u015fi cronice.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen condi\u0163iile acute, SAA \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri mai rapide \u015fi mai mari dec\u00e2t CRP. De asemenea, \u00een compara\u0163ie cu CRP, SAA prezint\u0103 aceea\u015fi tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere at\u00e2t \u00een infec\u0163iile virale c\u00e2t \u015fi \u00een cele bacteriene2;4.<br \/>\n<br \/>\nNivelurile serice de SAA crescute constant ca urmare a bolilor inflamatorii prelungite \u015fi repetate pot contribui uneori la apari\u0163ia unei boli reactive, progresive, poten\u0163ial letale, caracterizat\u0103 prin \u00eempachet\u0103ri defectuoase ale amiloidului A, cunoscut\u0103 sub numele de amiloidoza AA. In aceast\u0103 form\u0103 de boal\u0103, AA, fragmentul N terminal rezultat din clivarea amiloidului A, poate forma depozite de amiloid \u00een ficat, rinichi sau splin\u01034. Mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 transformarea SAA \u00een fibrilele de amiloid se produce \u00een urma interac\u0163iunii specifice cu heparan sulfatul \u2013 un glicozaminoglican component al matricei extracelulare.<br \/>\n<br \/>\nBolile inflamatorii cum ar fi artrita reumatoid\u0103, artrita juvenil\u0103, spondilita anchilozant\u0103, febra mediteraneean\u0103 familial\u0103, scleroza sistemic\u0103 progresiv\u0103, infec\u0163iile cronice (tuberculoza \u015fi osteomielita), precum \u015fi neoplaziile (boala Hodgkin, carcinomul renal) sunt afec\u0163iuni ce predispun  la dezvoltarea amiloidozei AA. Deoarece mul\u0163i pacien\u0163i care prezint\u0103 condi\u0163ii inflamatorii severe \u015fi de lung\u0103 durat\u0103 nu dezvolt\u0103 depuneri tisulare de amiloid, factorii de risc pentru apari\u0163ia amiloidozei AA nu sunt cunoscu\u0163i. Au fost implica\u0163i factori genetici, de mediu \u015fi iatrogeni5.<br \/>\n<br \/>\nMai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 nivelurile crescute ale SAA sunt asociate cu bolile cardiovasculare. Astfel, a fost descris\u0103 o corela\u0163ie independent\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre concentra\u0163iile serice de SAA \u015fi evenimentele cardiovasculare viitoare, \u00eentr-un mod similar cu cel descris pentru proteina C reactiv\u0103 \u00eenalt sensibil\u0103 (hs-CRP). De asemenea nivelul SAA a fost asociat independent \u00eens\u0103 moderat cu boala coronarian\u0103 angiografic\u0103; aceast\u0103 asociere nu a fost valabil\u0103 pentru hs-CRP6.<br \/>\n<br \/>\n\u00centr-un alt studiu recent publicat s-a concluzionat c\u0103 nivelurile ini\u0163iale de SAA \u015fi CRP la pacien\u0163ii nou diagnostica\u0163i cu diabet zaharat tip I au avut valoare predictiv\u0103 asupra dezvolt\u0103rii micro- \u015fi macroalbuminuriei \u00een decurs de 30 ani de monitorizare, sus\u0163in\u00e2nd teoria referitoare la rolul inflama\u0163iei \u00een progresia nefropatiei diabetice7.<br \/>\n<br \/>\nDiagnosticul precoce al rejetului de gref\u0103 dup\u0103 transplantul renal este deosebit de important. A fost demonstrat c\u0103 SAA este marker sensibil al rejetului. De\u015fi nu este specific, faptul ca CRP nu \u00eenregistreaz\u0103 cre\u015fteri la pacien\u0163ii cu respingerea grefei care primesc ciclosporin\u0103, nivelul SAA ajut\u0103 la diferen\u0163ierea rejetului de o infec\u0163ie8.<br \/>\n<br \/>\nO alt\u0103 constatare legat\u0103 de SAA este aceea c\u0103 nivelurile serice crescute ale acestui marker se coreleaz\u0103 cu procesul de carcinogenez\u0103 \u015fi cu mai multe tipuri de afec\u0163iuni neoplazice (cancer pulmonar, cancer esofagian, cancer de colon, cancer de endometru, tumori ovariene epiteliale). Din acest motiv modific\u0103rile concentra\u0163iei SAA ar indica progresul \u015fi malignitatea bolii, precum \u015fi r\u0103spunsurile gazdei<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Analiza calculilor urinari **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">234<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow68'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Apolipoprotenia A1 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">96<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow69'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Apolipoprotenia B **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">36<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow70'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Bicarbonat (ECO2) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">68<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow71'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Bilirubina directa <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow72');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">14<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow72'><td colspan='4'>Bilirubina direct\u0103 este forma solubil\u0103 \u00een ap\u0103 a bilirubinei, un produs de degradare al hemoglobinei din celulele ro\u0219ii ale s\u00e2ngelui. Aceasta este procesat\u0103 de ficat \u0219i excretat\u0103 \u00een bil\u0103. M\u0103surarea bilirubinei directe ajut\u0103 la evaluarea func\u021biei hepatice \u0219i a sistemului biliar. Nivelurile crescute de bilirubin\u0103 direct\u0103 pot indica probleme hepatice, cum ar fi hepatita, ciroza hepatic\u0103 sau blocaje ale canalelor biliare (litiaz\u0103 biliar\u0103). Un test pozitiv poate sugera o tulburare a procesului de excre\u021bie a bilei din ficat sau a func\u021biei hepatice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Bilirubina totala <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow73');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">14<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow73'><td colspan='4'>Bilirubina total\u0103 reprezint\u0103 suma cantit\u0103\u021bilor de bilirubin\u0103 direct\u0103 \u0219i indirect\u0103 (conjugat\u0103 \u0219i neconjugat\u0103) din s\u00e2nge. Bilirubina este un produs de degradare al hemoglobinei din celulele ro\u0219ii \u0219i este procesat\u0103 de ficat. M\u0103surarea bilirubinei totale ajut\u0103 la evaluarea func\u021biei hepatice \u0219i a sistemului biliar. Nivelurile ridicate de bilirubin\u0103 total\u0103 pot indica probleme hepatice sau biliare, cum ar fi hepatita, ciroza hepatic\u0103, anemia hemolitic\u0103 sau obstruc\u021bia c\u0103ilor biliare. Acest test este util \u00een diagnosticul icterului, o afec\u021biune caracterizat\u0103 prin \u00eeng\u0103lbenirea pielii \u0219i a ochilor.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Calciu ionic  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow74');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow74'><td colspan='4'>Calciul ionic reprezint\u0103 forma activ\u0103 a calciului din s\u00e2nge, care nu este legat\u0103 de proteine \u0219i este disponibil pentru a participa la procesele biologice din organism, cum ar fi contrac\u021bia muscular\u0103, transmiterea impulsurilor nervoase \u0219i coagularea s\u00e2ngelui. M\u0103surarea nivelului de calciu ionic este important\u0103 pentru evaluarea echilibrului mineral \u0219i a func\u021biei sistemului nervos \u0219i muscular. Nivelurile anormale de calciu ionic pot indica afec\u021biuni ale paratiroidelor, rinichilor, ale oaselor sau tulbur\u0103ri metabolice, cum ar fi hipocalcemia (nivel sc\u0103zut) sau hipercalcemia (nivel crescut).<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Calciu seric total <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow75');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow75'><td colspan='4'>Calciul seric total reprezint\u0103 cantitatea total\u0103 de calciu din s\u00e2nge, incluz\u00e2nd at\u00e2t calciul legat de proteine (\u00een principal albumin\u0103), c\u00e2t \u0219i calciul ionic, care este forma activ\u0103 a calciului. Este esen\u021bial pentru multe func\u021bii ale organismului, cum ar fi men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii oaselor \u0219i din\u021bilor, transmiterea semnalelor nervoase \u0219i coagularea s\u00e2ngelui. M\u0103surarea calciului seric total ajut\u0103 la diagnosticarea unor afec\u021biuni precum hipocalcemia (nivel sc\u0103zut de calciu) sau hipercalcemia (nivel crescut de calciu), care pot fi asociate cu probleme ale paratiroidelor, rinichilor sau ale sistemului osos. Interpretarea rezultatelor trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een contextul altor teste de laborator \u0219i al st\u0103rii clinice a pacientului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Calciu urinar * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow76');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow76'><td colspan='4'>Calciul urinar reprezint\u0103 cantitatea de calciu eliminat\u0103 prin urin\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 specificat\u0103 (de obicei 24 de ore). Testul pentru calciul urinar este util \u00een evaluarea echilibrului calciului din organism \u0219i \u00een diagnosticarea unor afec\u021biuni, precum litiaza renal\u0103 (calculii renali) sau hipercalciuria (prea mult calciu \u00een urin\u0103), care poate duce la formarea de pietre la rinichi. De asemenea, acest test poate ajuta la monitorizarea pacien\u021bilor cu afec\u021biuni ale paratiroidelor sau cu tulbur\u0103ri metabolice care afecteaz\u0103 metabolismul calciului. Nivelurile anormale de calciu urinar pot indica probleme renale sau de absorb\u021bie a calciului din tractul gastro-intestinal.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Ceruloplasmin **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">70<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow77'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CK \u2013 creatinkinaza <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow78');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow78'><td colspan='4'>Creatinkinaza (CK) este o enzim\u0103 g\u0103sit\u0103 \u00een principal \u00een mu\u0219chii scheletici, inim\u0103 \u0219i creier. Aceasta joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een producerea de energie pentru contrac\u021bia muscular\u0103. M\u0103surarea nivelului de creatinkinaz\u0103 din s\u00e2nge este utilizat\u0103 pentru a evalua afectarea \u021besuturilor musculare sau cardiace. Cre\u0219terea nivelurilor de CK poate indica leziuni musculare, cum ar fi \u00een cazul rhabdomiolizei (descompunerea excesiv\u0103 a \u021besutului muscular), infarctului miocardic (atac de cord) sau alte afec\u021biuni care afecteaz\u0103 mu\u0219chii, cum ar fi miopatiile. De asemenea, anumite activit\u0103\u021bi fizice intense pot determina o cre\u0219tere temporar\u0103 a CK-ului. Testul de CK este folosit \u0219i pentru a monitoriza starea de s\u0103n\u0103tate a pacientului dup\u0103 traume sau interven\u021bii chirurgicale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CK-MB **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">31<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow79'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Clor seric <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow80');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">22<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow80'><td colspan='4'>Clorul seric este un ion esen\u021bial pentru men\u021binerea echilibrului acido-bazic \u0219i a volumului de fluide din organism. Acesta lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi ioni, cum ar fi sodiu \u0219i potasiu, pentru a regla presiunea osmotic\u0103 \u0219i pentru a men\u021bine func\u021bionarea corect\u0103 a celulelor \u0219i a organelor. M\u0103surarea nivelului de clor \u00een s\u00e2nge ajut\u0103 la diagnosticarea unor tulbur\u0103ri ale echilibrului electroli\u021bilor, cum ar fi dezechilibrele acido-bazice, acidoza sau alkaloza metabolic\u0103. Nivelurile anormale de clor seric pot indica afec\u021biuni ale rinichilor, pl\u0103m\u00e2nilor sau tulbur\u0103ri de hidratare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Colesterol seric total <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow81');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow81'><td colspan='4'>Colesterolul seric total reprezint\u0103 cantitatea total\u0103 de colesterol din s\u00e2nge, inclusiv colesterolul LDL (colesterolul \u201er\u0103u\u201d), HDL (colesterolul \u201ebun\u201d) \u0219i colesterolul VLDL (lipoproteine cu densitate foarte joas\u0103). Colesterolul este esen\u021bial pentru func\u021bionarea organismului, av\u00e2nd un rol important \u00een formarea celulelor \u0219i a hormonilor. Totu\u0219i, nivelurile ridicate de colesterol total, \u00een special ale colesterolului LDL, sunt asociate cu un risc crescut de ateroscleroz\u0103, boli cardiovasculare \u0219i accidente vasculare cerebrale. M\u0103surarea colesterolului total ajut\u0103 la evaluarea riscului cardiovascular \u0219i la monitorizarea pacien\u021bilor cu factori de risc, precum hipertensiunea arterial\u0103, diabetul sau istoricul familial de boli de inim\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Colinesteraza **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">70<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow82'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Creatinina serica (cu RFG \u2013 Rata filtrarii glomerulare*)  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow83');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow83'><td colspan='4'>Creatinina seric\u0103 este un produs de de\u0219eu rezultat din metabolismul muscular, care este filtrat de rinichi \u0219i eliminat prin urin\u0103. M\u0103surarea nivelului de creatinin\u0103 seric\u0103 este utilizat\u0103 pentru a evalua func\u021bia renal\u0103, deoarece rinichii s\u0103n\u0103to\u0219i elimin\u0103 creatinina din s\u00e2nge \u00een mod eficient. Nivelurile crescute de creatinin\u0103 seric\u0103 pot indica o sc\u0103dere a func\u021biei renale, cum ar fi \u00een cazul insuficien\u021bei renale sau bolilor cronice ale rinichilor. De asemenea, aceast\u0103 analiz\u0103 este folosit\u0103 pentru calcularea rata filtr\u0103rii glomerulare (RFG), care ajut\u0103 la monitorizarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii rinichilor. Testul de creatinin\u0103 seric\u0103 poate fi, de asemenea, utilizat pentru a evalua starea de s\u0103n\u0103tate a pacien\u021bilor cu afec\u021biuni precum diabetul sau hipertensiunea arterial\u0103. Rata filtr\u0103rii glomerulare (RFG) este un test utilizat pentru a evalua func\u021bia renal\u0103, indic\u00e2nd cantitatea de s\u00e2nge filtrat\u0103 de rinichi \u00eentr-un minut. RFG este un indicator important al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii rinichilor \u0219i ajut\u0103 la detectarea precoce a insuficien\u021bei renale sau a altor afec\u021biuni renale, cum ar fi boala renal\u0103 cronic\u0103. RFG se calculeaz\u0103 de obicei pe baza nivelului de creatinin\u0103 seric\u0103, v\u00e2rstei, sexului \u0219i al\u021bi factori, deoarece creatinina este un produs de de\u0219eu filtrat de rinichi. O RFG sc\u0103zut\u0103 sugereaz\u0103 o reducere a func\u021biei renale \u0219i poate semnala necesitatea unor investiga\u021bii suplimentare sau a unui tratament adecvat.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Creatinina urinara (urina de 24 h) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow84');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow84'><td colspan='4'>Creatinina urinar\u0103 este cantitatea de creatinin\u0103 eliminat\u0103 prin urin\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 specificat\u0103, de obicei 24 de ore. M\u0103surarea creatininei urinare ajut\u0103 la evaluarea func\u021biei renale \u0219i a capacit\u0103\u021bii rinichilor de a filtra s\u00e2ngele. Acesta este un test util pentru a monitoriza s\u0103n\u0103tatea rinichilor, mai ales \u00een cazul pacien\u021bilor cu boli renale cronice, hipertensiune sau diabet. Analiza creatininei urinare poate fi folosit\u0103 \u00eempreun\u0103 cu alte teste pentru a calcula rata filtr\u0103rii glomerulare (RFG) \u0219i pentru a evalua echilibrul hidric al organismului. Nivelurile anormale de creatinin\u0103 urinar\u0103 pot indica probleme cu rinichii sau cu sistemul de hidratare al corpului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CTLF \u2013 Capacitate totala de legare a Fierului **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow85'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Elastaz\u0103 pancreatica in materii fecale **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">166<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow86'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen sumar de urina <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow87');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">27<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow87'><td colspan='4'>Examenul sumar de urin\u0103 este un test de rutin\u0103 care analizeaz\u0103 mai multe caracteristici ale urinei pentru a evalua s\u0103n\u0103tatea general\u0103 \u0219i a depista eventuale probleme de s\u0103n\u0103tate, precum infec\u021bii ale tractului urinar, afec\u021biuni renale, diabet sau probleme ale sistemului metabolic. Acesta include analize ale aspectului, densit\u0103\u021bii, pH-ului, prezen\u021bei de proteine, glucoz\u0103, leucocite, hematii, cristale sau bacterii \u00een urin\u0103. Testul este adesea folosit pentru a monitoriza starea de s\u0103n\u0103tate a pacien\u021bilor cu afec\u021biuni cunoscute, dar \u0219i pentru screening-ul general, deoarece poate furniza semne timpurii ale unor condi\u021bii precum infec\u021biile urinare, boala renal\u0103 sau diabetul.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FA \u2013 Fosfataza alcalina <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow88');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow88'><td colspan='4'>Fosfataza alcalin\u0103 (ALP) este o enzim\u0103 care se g\u0103se\u0219te \u00een mai multe organe ale corpului, inclusiv \u00een ficat, oase, rinichi \u0219i tractul biliar. M\u0103surarea nivelului de fosfataz\u0103 alcalin\u0103 \u00een s\u00e2nge poate oferi informa\u021bii importante despre s\u0103n\u0103tatea acestor organe. Cre\u0219terea nivelului de ALP poate indica afec\u021biuni ale ficatului, cum ar fi hepatita sau obstruc\u021biile biliare, probleme osoase (precum osteomalacia sau boala Paget), sau afec\u021biuni ale rinichilor. De asemenea, nivelurile de fosfataz\u0103 alcalin\u0103 pot fi crescute \u00een timpul cre\u0219terii copiilor sau al sarcinii. Este important ca medicul s\u0103 interpreteze rezultatele \u00een contextul altor analize \u0219i simptome pentru a stabili un diagnostic corect<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Fe \u2013 Sideremie <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow89');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow89'><td colspan='4'>Sideremia este analiza care m\u0103soar\u0103 nivelul de fier din s\u00e2nge, un mineral esen\u021bial pentru produc\u021bia de hemoglobin\u0103, proteina din globulele ro\u0219ii care transport\u0103 oxigenul \u00een corp. Valorile normale ale sideremiei sunt esen\u021biale pentru men\u021binerea unui metabolism s\u0103n\u0103tos \u0219i a unei func\u021bion\u0103ri adecvate a organismului. Un nivel sc\u0103zut de fier (hiposideremie) poate duce la anemie feripriv\u0103, caracterizat\u0103 prin oboseal\u0103, paloare \u0219i sl\u0103biciune. \u00cen schimb, un nivel ridicat de fier (hipersideremie) poate indica hemocromatoz\u0103, o afec\u021biune \u00een care corpul absoarbe \u0219i stocheaz\u0103 prea mult fier, ceea ce poate duce la deteriorarea organelor, cum ar fi ficatul \u0219i inim\u0103. Testul de sideremie este adesea utilizat pentru a evalua echilibrul de fier al organismului \u0219i pentru a ajuta la diagnosticarea problemelor legate de metabolismul fierului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FOBT \u2013 test pentru hemoragii oculte in materii fecale (Reactia Gregersen) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow90');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow90'><td colspan='4'>Testul pentru hemoragii oculte \u00een materiile fecale este o analiz\u0103 utilizat\u0103 pentru a depista prezen\u021ba de s\u00e2nge ascuns (ocult) \u00een scaun, care nu poate fi observat cu ochiul liber. Acest test este important \u00een diagnosticarea unor afec\u021biuni precum ulcere gastrointestinale, hemoroizi interni, polipi colonici sau chiar cancer colorectal. S\u00e2ngele poate proveni din orice parte a tractului gastrointestinal \u0219i, deoarece nu este vizibil, testul este esen\u021bial pentru identificarea unor hemoragii care pot fi cronice sau de mic\u0103 intensitate.<br \/>\nTestul se realizeaz\u0103 de obicei prin colectarea unei mici probe de materii fecale, care este apoi testat\u0103 pentru prezen\u021ba hemoglobinei, proteina g\u0103sit\u0103 \u00een s\u00e2nge. Dac\u0103 rezultatul este pozitiv, pot fi necesare investiga\u021bii suplimentare, cum ar fi endoscopia sau colonoscopia, pentru a identifica sursa s\u00e2nger\u0103rii.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Fosfataza alcalina de origine osoasa **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">282<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow91'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">GGT \u2013 Gama glutamiltransferaza <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow92');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow92'><td colspan='4'>GGT (Gamma-glutamil transferaza) este o enzim\u0103 hepatic\u0103 important\u0103, care joac\u0103 un rol \u00een metabolismul acizilor gra\u0219i \u0219i al proteinelor. GGT se g\u0103se\u0219te \u00een principal \u00een ficat, dar \u0219i \u00een rinichi, pancreas \u0219i tractul biliar. M\u0103surarea nivelului de GGT \u00een s\u00e2nge este util\u0103 pentru evaluarea func\u021biei hepatice \u0219i a posibilelor afec\u021biuni hepatice sau biliare.<br \/>\nUn nivel crescut de GGT poate indica probleme hepatice, cum ar fi hepatita, boala hepatic\u0103 alcoolic\u0103, cirroza, sau obstruc\u021bia biliar\u0103. De asemenea, GGT poate fi crescut \u0219i \u00een cazul consumului excesiv de alcool sau \u00een prezen\u021ba unor medicamente care afecteaz\u0103 ficatul. Testul este adesea folosit \u00eempreun\u0103 cu alte analize de func\u021bie hepatic\u0103, precum ALT, AST sau fosfataza alcalin\u0103, pentru a oferi o imagine complet\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii ficatului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Glicemie (glucoza serica) <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow93');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">14<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow93'><td colspan='4'>Glucoza seric\u0103 este analiza care m\u0103soar\u0103 nivelul de glucoz\u0103 (zah\u0103r) din s\u00e2nge, o surs\u0103 principal\u0103 de energie pentru organism. Testul este esen\u021bial pentru diagnosticarea \u0219i monitorizarea unor afec\u021biuni precum diabetul zaharat \u0219i hipoglicemia.<br \/>\nValorile normale ale glucozei serice sunt \u00eentre 70 \u0219i 100 mg\/dl (pentru persoanele care nu au m\u00e2ncat recent). Un nivel mai mare de 126 mg\/dl pe stomacul gol poate indica diabet sau prediabet, \u00een timp ce un nivel sc\u0103zut sub 70 mg\/dl poate semnala hipoglicemie. Testul de glucoz\u0103 seric\u0103 este adesea utilizat pentru a evalua riscul de diabet, dar \u0219i pentru a monitoriza pacien\u021bii deja diagnostica\u021bi cu aceast\u0103 boal\u0103, pentru a ajusta tratamentele \u0219i dieta.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Glicemie din deget * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow94');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow94'><td colspan='4'>Glicemie din deget<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 rapid\u0103 m\u0103soar\u0103 nivelul de glucoz\u0103 din s\u00e2ngele capilar, fiind utilizat\u0103 \u00een monitorizarea diabetului zaharat sau detectarea hiperglicemiei. Este efectuat\u0103 printr-o \u00een\u021bep\u0103tur\u0103 \u00een deget \u0219i furnizeaz\u0103 rezultate imediate. Valori normale variaz\u0103 \u00eentre 70-99 mg\/dL, iar valori crescute sau sc\u0103zute pot indica diabet, hiperglicemie sau hipoglicemie.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Glucoza urinara (urina de 24 h) *  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow95');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">34<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow95'><td colspan='4'>Glucoza urinar\u0103<br \/>\nAnaliza glucozei urinare detecteaz\u0103 prezen\u021ba \u0219i nivelul glucozei \u00een urin\u0103, utilizat\u0103 pentru monitorizarea diabetului zaharat sau identificarea hiperglicemiei necontrolate. \u00cen mod normal, glucoza nu este prezent\u0103 \u00een urin\u0103, deoarece este reabsorbit\u0103 \u00een tubii renali. Prezen\u021ba glucozei (glucozurie) apare atunci c\u00e2nd nivelul glicemiei dep\u0103\u0219e\u0219te pragul renal (aproximativ 180 mg\/dL). Cauzele pot include diabet zaharat, stres, sarcin\u0103 sau tulbur\u0103ri renale. Testul poate fi efectuat izolat sau ca parte a unei analize de urin\u0103 complet\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">GOT\/ASAT \/AST\/TGO <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow96');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow96'><td colspan='4'>GOT (Glutamat oxaloacetat transaminaza), cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de AST (Aspartat aminotransferaza), este o enzim\u0103 care se g\u0103se\u0219te \u00een principal \u00een ficat, inim\u0103, mu\u0219chi \u0219i rinichi. M\u0103surarea nivelului de GOT \u00een s\u00e2nge este un test folosit pentru a evalua s\u0103n\u0103tatea ficatului \u0219i a altor organe.<br \/>\nUn nivel crescut de GOT poate indica leziuni ale ficatului, cum ar fi \u00een hepatit\u0103, cirroz\u0103, boal\u0103 hepatic\u0103 alcoolic\u0103 sau infec\u021bii virale ale ficatului. De asemenea, valori ridicate pot sugera probleme la nivelul mu\u0219chilor sau al inimii, precum un infarct miocardic sau miozita. Testul de GOT este adesea realizat \u00eempreun\u0103 cu alte analize de func\u021bie hepatic\u0103, cum ar fi ALT, pentru o diagnosticare mai precis\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">GPT\/ALAT\/ALT \/TGP <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow97');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow97'><td colspan='4'>GPT (Glutamat piruvat transaminaza), cunoscut\u0103 \u0219i sub denumirea de ALT (Alanine aminotransferaza), este o enzim\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een principal \u00een ficat, dar \u0219i \u00een alte organe precum rinichii, inima \u0219i mu\u0219chii. Testul pentru m\u0103surarea nivelului de GPT este utilizat pentru a evalua func\u021bia hepatic\u0103.<br \/>\nUn nivel crescut de GPT \u00een s\u00e2nge poate indica leziuni hepatice sau afec\u021biuni ale ficatului, precum hepatit\u0103 viral\u0103, hepatit\u0103 alcoolic\u0103, cirroz\u0103 sau steatoza hepatic\u0103 (ficat gras). Deoarece GPT este mai specific pentru ficat dec\u00e2t alte enzime, este un marker important \u00een diagnosticul afec\u021biunilor hepatice. Testul de GPT este adesea realizat \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi markeri de func\u021bie hepatic\u0103, cum ar fi GOT (AST), pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic corect \u0219i la monitorizarea st\u0103rii pacientului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">HbA1c \u2013 Hemoglobina glicozilata <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow98');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow98'><td colspan='4'>HbA1c (Hemoglobina glicat\u0103) este un test de s\u00e2nge care furnizeaz\u0103 o imagine general\u0103 a nivelului glicemiei unei persoane \u00een ultimele 2-3 luni, reflect\u00e2nd c\u00e2t de bine a fost gestionat diabetul pe termen lung. Acesta m\u0103soar\u0103 procentul de hemoglobin\u0103 din s\u00e2nge care este legat\u0103 de glucoz\u0103. Testul este folosit pentru diagnosticarea \u0219i monitorizarea diabetului zaharat. Este un test care m\u0103soar\u0103 procentul de hemoglobin\u0103 care a fost modificat\u0103 prin legarea la glucoz\u0103 din s\u00e2nge, un proces cunoscut sub numele de glicare. Acesta este un indicator important al controlului glicemic pe termen lung, deoarece glucoza circulant\u0103 se leag\u0103 treptat de hemoglobina din celulele ro\u0219ii ale s\u00e2ngelui pe parcursul vie\u021bii acestora (aproape 120 de zile).<br \/>\nPrin urmare, testul de HbA1c ofer\u0103 o imagine de ansamblu a fluctua\u021biilor nivelurilor de glucoz\u0103, spre deosebire de testele de glicemie care reflect\u0103 doar valorile \u00eentr-un anumit moment. Acesta este folosit frecvent \u00een gestionarea diabetului zaharat, ajut\u00e2nd la monitorizarea eficien\u021bei tratamentelor \u0219i la prevenirea complica\u021biilor pe termen lung ale bolii. Deoarece HbA1c nu depinde de condi\u021biile de moment, cum ar fi consumul de alimente sau exerci\u021biile fizice, este un instrument foarte util pentru evaluarea controlului glicemic continuu.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">HDL colesterol <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow99');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow99'><td colspan='4'>HDL (lipoproteinele de \u00eenalt\u0103 densitate), adesea denumit \u201ecolesterolul bun\u201d, este un tip de lipoprotein\u0103 care ajut\u0103 la transportul colesterolului din s\u00e2nge c\u0103tre ficat, unde acesta poate fi eliminat sau reciclat. HDL joac\u0103 un rol important \u00een reducerea riscului de boli cardiovasculare, deoarece previne acumularea de colesterol pe pere\u021bii arteriali, ceea ce poate duce la formarea pl\u0103cilor de aterom \u0219i la \u00eengustarea arterelor (ateroscleroz\u0103).<br \/>\nUn nivel crescut de HDL este asociat cu un risc mai mic de infarct miocardic \u0219i accident vascular cerebral, iar acest tip de colesterol are efecte antiinflamatorii \u0219i antioxidante, protej\u00e2nd astfel vasele de s\u00e2nge. Prin urmare, men\u021binerea unui nivel optim de HDL este esen\u021bial pentru s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103 \u0219i poate fi influen\u021bat\u0103 prin alimenta\u021bie, exerci\u021bii fizice \u0219i un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Histamina in materii fecale **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">335<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">9 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow100'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">K \u2013 Potasiu seric <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow101');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow101'><td colspan='4'>Potasiu seric se refer\u0103 la concentra\u021bia de potasiu prezent\u0103 \u00een s\u00e2ngele seric \u0219i este un electroliu esen\u021bial pentru func\u021bionarea corect\u0103 a celulelor, nervilor \u0219i mu\u0219chilor. Potasiul joac\u0103 un rol crucial \u00een men\u021binerea echilibrului fluidelor \u0219i al acidit\u0103\u021bii (pH-ului) \u00een organism, precum \u0219i \u00een reglarea b\u0103t\u0103ilor inimii \u0219i a contrac\u021biilor musculare.<br \/>\nNivelurile anormale de potasiu, fie prea sc\u0103zute (hipokaliemie) fie prea mari (hiperkaliemie), pot duce la probleme de s\u0103n\u0103tate grave, inclusiv tulbur\u0103ri ale ritmului cardiac, sl\u0103biciune muscular\u0103 sau chiar insuficien\u021b\u0103 renal\u0103. De aceea, monitorizarea potasiului seric este important\u0103 pentru pacien\u021bii cu afec\u021biuni cardiovasculare, renale sau care urmeaz\u0103 tratamente ce pot influen\u021ba echilibrul electrolitic (cum ar fi diureticele sau medicamentele pentru hipertensiune).<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">K \u2013 Potasiu urinar (urina de 24 h)  * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow102');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow102'><td colspan='4'>Potasiu urinar se refer\u0103 la concentra\u021bia de potasiu eliminat\u0103 prin urin\u0103. Potasiul este un electrolit esen\u021bial \u00een organism, iar rinichii joac\u0103 un rol important \u00een men\u021binerea echilibrului s\u0103u, prin reglarea cantit\u0103\u021bii de potasiu care este excretat\u0103 \u00een urin\u0103. M\u0103surarea potasiului urinar poate oferi informa\u021bii valoroase despre func\u021bia renal\u0103 \u0219i poate ajuta la evaluarea echilibrului electrolitic al corpului.<br \/>\nNivelurile anormale de potasiu \u00een urin\u0103 pot indica diverse afec\u021biuni. De exemplu, un nivel crescut de potasiu urinar poate sugera pierderi excesive de potasiu din organism, adesea datorate unor afec\u021biuni renale sau tratamentelor cu diuretice. Un nivel sc\u0103zut poate fi asociat cu deshidratarea, insuficien\u021ba renal\u0103 sau probleme de secre\u021bie a hormonilor care regleaz\u0103 echilibrul electrolitic. De aceea, analiza potasiului urinar este util\u0103 \u00een diagnosticarea \u0219i monitorizarea unor condi\u021bii medicale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">LDH \u2013 lactatdehidrogenaza <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow103');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow103'><td colspan='4'>LDH (Lactat dehidrogenaz\u0103) este o enzim\u0103 prezent\u0103 \u00een multe \u021besuturi ale corpului, inclusiv \u00een inim\u0103, ficat, rinichi, mu\u0219chi, pl\u0103m\u00e2ni \u0219i s\u00e2nge. Rolul s\u0103u principal este de a ajuta la conversia lactatului \u00een acid piruvic \u00een timpul metabolismului celular, un proces esen\u021bial pentru producerea de energie.<br \/>\nNivelurile ridicate de LDH \u00een s\u00e2nge pot indica daune celulare sau leziuni tisulare, deoarece atunci c\u00e2nd celulele se distrug, LDH este eliberat\u0103 \u00een circula\u021bie. Acest test este adesea folosit pentru a diagnostica \u0219i monitoriza afec\u021biuni precum infarctul miocardic, bolile hepatice, leucemiile, anemiile hemolitice sau insuficien\u021ba renal\u0103 acut\u0103. Totu\u0219i, deoarece LDH se g\u0103se\u0219te \u00een multe organe, un nivel crescut nu este specific pentru o anumit\u0103 afec\u021biune, iar alte teste suplimentare sunt necesare pentru a determina cauza exact\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">LDL colesterol * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow104');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow104'><td colspan='4'>LDL (lipoproteinele de joas\u0103 densitate), adesea denumit \u201ecolesterolul r\u0103u\u201d, este o form\u0103 de colesterol care transport\u0103 colesterolul din ficat c\u0103tre celule \u0219i \u021besuturi. De\u0219i colesterolul este esen\u021bial pentru func\u021bionarea normal\u0103 a corpului, nivelurile mari de LDL pot duce la acumularea acestuia pe pere\u021bii arteriali, form\u00e2nd pl\u0103ci de aterom. Acest proces poate duce la \u00eengustarea \u0219i rigidizarea arterelor, ceea ce cre\u0219te riscul de ateroscleroz\u0103, infarct miocardic, accident vascular cerebral \u0219i alte afec\u021biuni cardiovasculare.<br \/>\nUn nivel crescut de LDL este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, motiv pentru care este important s\u0103 men\u021binem acest tip de colesterol la valori sc\u0103zute, prin alimenta\u021bie echilibrat\u0103, activitate fizic\u0103 regulat\u0103 \u0219i, \u00een unele cazuri, tratamente medicamentoase.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Lipaza **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">23<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow105'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Litiu **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">38<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow106'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Lizozim seric **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">125<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow107'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Mg \u2013 Magneziu seric  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow108');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">16<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow108'><td colspan='4'>Magneziu seric se refer\u0103 la concentra\u021bia de magneziu din s\u00e2ngele seric \u0219i este esen\u021bial pentru o func\u021bionare corect\u0103 a organismului. Magneziul joac\u0103 un rol crucial \u00een multe procese biologice, inclusiv \u00een reglarea func\u021biilor musculare \u0219i nervoase, \u00een producerea de energie (ATP), \u00een sinteza proteinelor, \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii oaselor \u0219i \u00een controlul ritmului cardiac.<br \/>\nNivelurile sc\u0103zute de magneziu seric (hipomagneziemie) pot cauza simptome precum crampe musculare, oboseal\u0103, tulbur\u0103ri de ritm cardiac \u0219i modific\u0103ri ale comportamentului, \u00een timp ce un nivel crescut (hipermagneziemie) poate duce la depresie respiratorie, aritmii \u0219i sc\u0103derea tensiunii arteriale. Testarea magneziului seric este util\u0103 pentru evaluarea echilibrului mineral al corpului, mai ales \u00een cazuri de tulbur\u0103ri renale, afec\u021biuni cardiace sau utilizarea prelungit\u0103 a medicamentelor care afecteaz\u0103 metabolismul magneziului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Na \u2013 Sodiu seric <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow109');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow109'><td colspan='4'>Sodiu seric se refer\u0103 la concentra\u021bia de sodiu prezent\u0103 \u00een s\u00e2ngele seric \u0219i este un element esen\u021bial pentru echilibrul fluidelor \u0219i electroli\u021bilor din organism. Sodiul ajut\u0103 la men\u021binerea presiunii sanguine, regleaz\u0103 volumul de lichide din celule \u0219i \u021besuturi \u0219i sus\u021bine func\u021biile nervoase \u0219i musculare.<br \/>\nNivelurile de sodiu seric sunt reglate \u00een principal de rinichi \u0219i de mecanismele hormonale ale corpului, iar o concentra\u021bie echilibrat\u0103 este crucial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate. O concentra\u021bie sc\u0103zut\u0103 de sodiu \u00een s\u00e2nge (hiponatremie) poate duce la simptome precum confuzie, crampe musculare, oboseal\u0103 \u0219i, \u00een cazuri severe, com\u0103 sau insuficien\u021b\u0103 respiratorie. Pe de alt\u0103 parte, un nivel crescut de sodiu (hipernatremie) poate cauza sete intens\u0103, hipertensiune arterial\u0103, tulbur\u0103ri de comportament \u0219i, \u00een cazuri extreme, leziuni cerebrale. Testul de sodiu seric este folosit pentru a evalua echilibrul hidric \u0219i electrolitic al organismului, \u00een special \u00een cazul afec\u021biunilor renale, ale inimii sau ale sistemului endocrin<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Na \u2013 Sodiu urinar (urina de 24 h) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow110');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow110'><td colspan='4'>Sodiul urinar reprezint\u0103 cantitatea de sodiu excretat\u0103 prin urin\u0103 \u0219i este un indicator important al echilibrului de sodiu din organism. Rinichii regleaz\u0103 cantitatea de sodiu care se pierde prin urin\u0103, iar acest proces este influen\u021bat de factori precum aportul de sodiu din alimenta\u021bie, hidratarea, activitatea fizic\u0103 \u0219i func\u021bionarea rinichilor.<br \/>\nUn nivel sc\u0103zut de sodiu urinar poate indica reten\u021bie de sodiu, posibil din cauza deshidrat\u0103rii sau al unui consum sc\u0103zut de sodiu, \u00een timp ce un nivel crescut de sodiu urinar poate sugera pierderi excesive de sodiu, care pot ap\u0103rea \u00een condi\u021bii precum insuficien\u021ba cardiac\u0103, insuficien\u021ba renal\u0103 sau utilizarea diureticelor. Testul pentru sodiu urinar este util \u00een evaluarea echilibrului electrolitic \u0219i \u00een diagnosticarea unor afec\u021biuni renale, endocrine sau cardiovasculare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">P \u2013 Fosfor seric <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow111');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow111'><td colspan='4'>Fosforul seric reprezint\u0103 concentra\u021bia de fosfor (sub form\u0103 de ioni de fosfat) din s\u00e2ngele seric \u0219i este esen\u021bial pentru func\u021bionarea corect\u0103 a organismului. Fosforul joac\u0103 un rol crucial \u00een formarea oaselor \u0219i din\u021bilor, \u00een producerea de energie (ATP), \u00een metabolismul celular \u0219i \u00een procesul de semnalizare celular\u0103. De asemenea, este implicat \u00een structura ADN-ului \u0219i ARN-ului.<br \/>\nNivelurile de fosfor seric sunt reglate de rinichi \u0219i de hormonii paratiroidieni, iar testarea acestuia este util\u0103 pentru diagnosticarea unor afec\u021biuni precum disfunc\u021biile renale, tulbur\u0103rile hormonale (precum hiperparatiroidismul) sau dezechilibrele minerale din organism. Concentra\u021biile anormale de fosfor seric pot indica diverse probleme de s\u0103n\u0103tate: un nivel sc\u0103zut (hipofosfatemie) poate duce la sl\u0103biciune muscular\u0103 \u0219i osos fragil, \u00een timp ce un nivel crescut (hiperfosfatemie) poate fi asociat cu boli renale cronice sau hiperparatiroidism.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">P \u2013 Fosfor urinar * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow112');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">12<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow112'><td colspan='4'>Fosforul urinar reprezint\u0103 cantitatea de fosfor excretat\u0103 prin urin\u0103 \u0219i reflect\u0103 modul \u00een care rinichii regleaz\u0103 nivelurile de fosfor din organism. Fosforul este esen\u021bial pentru multe procese biologice, inclusiv pentru s\u0103n\u0103tatea oaselor \u0219i din\u021bilor, producerea de energie celular\u0103 \u0219i transmiterea semnalelor \u00eentre celule.<br \/>\nNivelurile de fosfor urinar sunt influen\u021bate de dieta, de func\u021bia renal\u0103 \u0219i de echilibrul hormonal al organismului. Un nivel sc\u0103zut de fosfor urinar poate indica o reabsorb\u021bie excesiv\u0103 a fosforului de c\u0103tre rinichi, asociat\u0103 cu afec\u021biuni renale sau cu hipofosfatemie (nivel sc\u0103zut de fosfor \u00een s\u00e2nge). Pe de alt\u0103 parte, un nivel crescut de fosfor urinar poate fi un semn de pierderi excesive de fosfor, adesea datorate unor afec\u021biuni renale cronice sau utiliz\u0103rii anumitor medicamente. Testul de fosfor urinar este util pentru evaluarea echilibrului fosforic al organismului \u0219i pentru diagnosticarea unor tulbur\u0103ri metabolice sau renale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Proteine totale serice <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow113');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">14<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow113'><td colspan='4'>Proteinele totale serice reprezint\u0103 concentra\u021bia total\u0103 a proteinelor din plasma sanguin\u0103, incluz\u00e2nd dou\u0103 categorii principale: albumina \u0219i globulinele. Aceste proteine joac\u0103 roluri esen\u021biale \u00een transportul substan\u021belor, men\u021binerea echilibrului osmotic al s\u00e2ngelui, func\u021biile imunitare \u0219i coagularea s\u00e2ngelui.<br \/>\nTestul pentru proteinele totale serice m\u0103soar\u0103 aceste proteine \u00een s\u00e2nge \u0219i poate oferi informa\u021bii valoroase despre starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Nivelurile anormale ale proteinelor totale serice pot indica afec\u021biuni precum insuficien\u021b\u0103 hepatic\u0103, tulbur\u0103ri renale (cum ar fi sindromul nefrotic), inflama\u021bii sau infec\u021bii cronice, deficien\u021be nutri\u021bionale sau tulbur\u0103ri de produc\u021bie a proteinelor. De asemenea, raportul \u00eentre albumina \u0219i globuline poate oferi informa\u021bii suplimentare despre tipul de afec\u021biune sau despre func\u021bia organelor implicate \u00een sinteza acestor proteine.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Proteine urinare (urina de 24 h) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">38<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow114'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Trigliceride <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow115');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow115'><td colspan='4'>Trigliceridele sunt un tip de gr\u0103simi (lipide) care se g\u0103sesc \u00een s\u00e2nge \u0219i care joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een furnizarea de energie organismului. Ele sunt formate dintr-o molecul\u0103 de glicerol legat\u0103 de trei molecule de acizi gra\u0219i \u0219i sunt stocate \u00een \u021besutul adipos pentru a fi utilizate ca surs\u0103 de energie atunci c\u00e2nd organismul are nevoie.<br \/>\nNivelurile de trigliceride sunt m\u0103surate printr-un test de s\u00e2nge \u0219i sunt utilizate pentru a evalua riscul de afec\u021biuni cardiovasculare, cum ar fi boala coronarian\u0103. Nivelurile ridicate de trigliceride pot fi cauzate de obezitate, diabet de tip 2, consumul excesiv de alcool, alimenta\u021bia bogat\u0103 \u00een zaharuri \u0219i gr\u0103simi saturate sau de anumite afec\u021biuni medicale, precum sindromul metabolic sau hipotiroidismul. Trigliceridele pot contribui la formarea pl\u0103cii \u00een artere, ceea ce poate cre\u0219te riscul de atac de cord sau accident vascular<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Triptaza **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">186<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow116'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TTOG - Test de toleranta orala la glucoza (glicemie provocata) *  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow117');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">30<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow117'><td colspan='4'>TTOG este acronimul pentru Testul de Toleran\u021b\u0103 la Glucoz\u0103 sau Testul de Toleran\u021b\u0103 Oral\u0103 la Glucoz\u0103 (TTGO). Este un test utilizat pentru a evalua modul \u00een care organismul r\u0103spunde la glucoz\u0103, fiind folosit \u00een principal pentru diagnosticarea diabetului \u0219i a tulbur\u0103rilor de toleran\u021b\u0103 la glucoz\u0103.<br \/>\n\u00cen cadrul testului, pacientul bea o solu\u021bie care con\u021bine o cantitate standard de glucoz\u0103 (de obicei 75 g). Dup\u0103 administrarea solu\u021biei, nivelurile de glucoz\u0103 din s\u00e2nge sunt m\u0103surate la intervale regulate (de obicei la 1 \u0219i 2 ore). Rezultatele acestui test ofer\u0103 informa\u021bii despre capacitatea organismului de a metaboliza glucoza.<br \/>\nTestul este util \u00een diagnosticarea:<br \/>\n\u2022 Diabetului de tip 2<br \/>\n\u2022 Prediabetului sau tulbur\u0103rilor de toleran\u021b\u0103 la glucoz\u0103<br \/>\n\u2022 Diabetului gestational (la femeile \u00eens\u0103rcinate)<br \/>\nRezultatele testului ajut\u0103 medicul s\u0103 identifice anomalii ale metabolismului glucozei, ceea ce poate indica riscuri pentru dezvoltarea diabetului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Uree serica <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow118');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow118'><td colspan='4'>Ureea seric\u0103 este un compus chimic care rezult\u0103 din descompunerea proteinelor \u00een organism \u0219i este transportat prin s\u00e2nge la rinichi, unde este eliminat prin urin\u0103. Ureea se formeaz\u0103 \u00een ficat din amoniac, un produs secundar toxic al metaboliz\u0103rii proteinelor, \u0219i reprezint\u0103 principalul mod prin care organismul elimin\u0103 azotul.<br \/>\nM\u0103surarea nivelului de uree seric\u0103 este un test de laborator frecvent utilizat pentru a evalua func\u021bia renal\u0103, \u00eentruc\u00e2t rinichii sunt responsabili de filtrarea \u0219i excre\u021bia ureei. Un nivel ridicat de uree seric\u0103 poate indica o problem\u0103 renal\u0103, cum ar fi insuficien\u021ba renal\u0103 acut\u0103 sau cronic\u0103, deshidratarea sever\u0103, s\u00e2nger\u0103ri interne sau o diet\u0103 prea bogat\u0103 \u00een proteine. Pe de alt\u0103 parte, nivelurile sc\u0103zute de uree pot sugera afec\u021biuni hepatice, malnutri\u021bie sau sindromul nefrotic.<br \/>\nTestul pentru uree seric\u0103 este adesea folosit \u00eempreun\u0103 cu alte teste pentru a oferi o imagine complet\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a rinichilor \u0219i a altor sisteme din organism.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Uree urinara (urina de 24 h) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow119');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow119'><td colspan='4'>Ureea urinar\u0103 reprezint\u0103 cantitatea de uree eliminat\u0103 prin urin\u0103 \u0219i este un indicator important al func\u021biei renale \u0219i al metabolismului proteic din organism. Ureea este produs\u0103 \u00een ficat prin descompunerea proteinelor \u0219i este apoi transportat\u0103 \u00een s\u00e2nge c\u0103tre rinichi, care o filtreaz\u0103 \u0219i o excret\u0103 prin urin\u0103.<br \/>\nM\u0103surarea ureei urinare (de obicei, prin colectarea urinei pe o perioad\u0103 de 24 de ore) ajut\u0103 la evaluarea echilibrului proteic al organismului \u0219i a capacit\u0103\u021bii rinichilor de a elimina reziduurile azotate. Aceasta poate fi utilizat\u0103 pentru a determina:<br \/>\n\u2022 Func\u021bia renal\u0103, \u00een special \u00een cazul unor afec\u021biuni precum insuficien\u021ba renal\u0103 sau boala renal\u0103 cronic\u0103.<br \/>\n\u2022 Nivelul proteic al dietei \u0219i c\u00e2t de eficient este metabolismul proteic.<br \/>\n\u2022 Posibile dezechilibre electrolitice sau de hidratare.<br \/>\nTestele de uree urinar\u0103 sunt adesea combinate cu alte analize, cum ar fi m\u0103surarea ureei serice, pentru a ob\u021bine o imagine mai clar\u0103 a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a pacientului \u0219i pentru a diagnostica afec\u021biuni renale sau metabolice.<\/td><\/tr><\/table><h2><\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Adalimumab<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">416<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow120'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Digoxin<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow121'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">BORRELIA BURGDORFERI ADN DIN SANGE**<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">442<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow122'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow123'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow124'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Analizele marcate cu * nu sunt acreditate RENAR in conformitate cu standardul SR EN ISO 15189:2023.                                                                                                                                                                                 \nCertificatul de acreditare si anexa cu testele sunt afisate pe site www.doramedicals.ro.<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow125'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Analizele marcate cu ** sunt efectuate de catre laboratoare subcontractate.<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow126'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow127'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Criterii de laborator pentru respingerea probelor:<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow128'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe incorect recoltate,<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow129'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe recoltate in recipiente neadecvate<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow130'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe insuficiente cantitativ sau in cantitate ce depaseste instructiunile<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow131'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 proba neadecvata tipului de examinare solicitat (ex: plasma in loc de sange fara aditivi)<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow132'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe de sange intens lipemice,<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow133'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe incorect identificate\/etichetate\/numerotate<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow134'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 probe de sange intens hemolizate<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow135'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">o\u00a0\u00a0 specimen transportat\/stocat inadecvat<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow136'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow137'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Sef laborator:  Dr. Kiss Zsuzsanna<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow138'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\"><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\"><\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow139'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Marker Boli Infectioase<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Adenovirus, serologie ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow140');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">95<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow140'><td colspan='4'>Adenovirusurile sunt virusuri ADN \u00eent\u00e2lnite la animale dar \u0219i la om (apar frecvent at\u00e2t la adul\u021bi, c\u00e2t \u0219i la copii). Exist\u0103 mai mult de 100 de tipuri serologice diferite de adenovirus, cu 49 de tipuri, la om. Virusul infecteaz\u0103 o serie de organe, dar majoritatea infec\u021biilor sunt asimptomatice1. Familia Adenoviridae se \u00eemparte \u00een dou\u0103 genuri: adenovirusurile aviare (aviadenovirusurile) \u0219i adenovirusuri mamifere (mastadenovirusurile)1. Adenovirusurile reprezint\u0103 aproximativ 10% din bolile legate de febr\u0103 \u0219i infec\u021biile respiratorii acute la copii \u0219i sunt o cauz\u0103 frecvent\u0103 a diareei.<br \/>\n<br \/>\nVirusul se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te prin pic\u0103turi aerosolizate, inoculare direct\u0103 la nivel conjunctival ocular, expunere la \u021besutul infectat, prin s\u00e2nge \u0219i pe cale fecal-oral\u0103. \u00cen general, infec\u021biile cu adenovirus sunt autolimitate la indivizii imunocompromi\u0219i, care necesit\u0103 exclusiv m\u0103suri de sus\u021binere. Cu toate acestea, la persoanele imunodeprimate, spectrul bolii este mult mai extins, av\u00e2nd o evolu\u021bie grav\u01032,3.<br \/>\n<br \/>\nInfec\u021bia cu adenovirus este cea mai frecvent\u0103 la \u00eenceputul prim\u0103verii sau al iernii, dar poate ap\u0103rea \u0219i pe tot parcursul anului, f\u0103r\u0103 o sezonalitate distinct\u01033,5. Susceptibilitatea la copii este cel mai adesea \u00eentalnit\u0103 la v\u0103rste cuprinse \u00eentre  6 luni p\u00e2n\u0103 la 2 ani, dar poate s\u0103 apar\u0103 \u0219i la copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 5 p\u00e2n\u0103 la 9 ani.<br \/>\n<br \/>\nPerioada de incubare dureaz\u0103 de la 2 la 14 zile. Persoanele infectate transmit adenovirusurile prin fluidele corporale, cum ar fi mucusul \u0219i fecalele. Infec\u021bia se poate r\u0103sp\u00e2ndi prin contact personal str\u00e2ns (\u00eembr\u0103\u021bi\u0219are sau str\u00e2ngere de m\u00e2ini) sau prin aer (prin tuse sau str\u0103nut). \u00cen plus, oamenii pot contracta virusul prin atingerea unui obiect sau a unei suprafa\u021be contaminate \u0219i ulterior prin atingerea gurii, nasului sau ochilor, f\u0103r\u0103 a fi sp\u0103la\u021bi pe m\u00e2ini.<br \/>\n<br \/>\nAdenovirusurile pot fi uneori eliminate luni de zile dup\u0103 ce o persoan\u0103 a devenit asimptomatic\u0103; astfel, persoanele infectate cu adenovirus pot fi contagioase, chiar dac\u0103 sunt asimptomatice. \u00cen mod semnificativ, adenovirusul sub form\u0103 latent\u0103 poate fi prezent, ani de zile, \u00een parenchimul renal, \u021besutul limfoid \u0219i \u00een alte \u021besuturi; la pacien\u0163ii imunocompromi\u015fi se poate produce reactivarea infectiei6,7.<br \/>\n<br \/>\nInfec\u021biile cu adenovirus pot fi identificate prin izolarea virusului, detectare de antigen,  confirmare serologic\u0103 a prezen\u021bei de anticorpi omologi \u0219i prin tehnologie PCR. Tiparea adenovirusului se face de obicei prin metode moleculare. Testele serologice  sunt mai pu\u021bin utile \u00eentr-un cadrul clinic acut. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 4 ani, aproximativ jum\u0103tate din copii au titruri pozitive de anticorpi anti-adenovirus.<br \/>\n<br \/>\nDac\u0103 se urm\u0103re\u0219te un diagnostic serologic, serul trebuie ob\u021binut c\u00e2t mai devreme posibil \u00een decursul clinic al bolii, urmat de un al doilea titru 2-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu. O cre\u0219tere de 4 ori a titrurilor acute la titrurile convalescente va avea o valoare diagnostic\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ADN HPV (Human Papiloma Virus) cu risc crescut - genotipare ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow141');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">380<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow141'><td colspan='4'>Testul HPV ADN \u2013 detec\u021bie tipuri cu risc crescut + genotipare 16, 18 (cobas\u00ae HPV) este disponibil at\u00e2t ca serviciu izolat pentru screening-ul primar al cancerului cervical, c\u00e2t \u0219i ca test reflex pentru pacientele care au solicita anterior Laboratorului Synevo Citologie cervico-vaginala Babes \u2013 Papanicolaou in mediu lichid \u0219i pentru care exist\u0103 recomandarea de a efectua testul HPV. <br \/>\n<br \/>\n\u00cen cazul \u00een care testul HPV este utilizat ca test reflex, acesta va putea fi solicitat \u00eentr-un interval de 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la data recolt\u0103rii probei pentru citologia cervico-vaginal\u0103, flaconul Sure Path fiind men\u021binut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een laborator \u00een condi\u021bii de refrigerare.<br \/>\n<br \/>\nTestul HPV efectuat pe platforma automat\u0103 Cobas 4800 (Roche Diagnostics) detecteaz\u0103 printr-o metod\u0103 real-time PCR 14 genotipuri HPV cu risc crescut cu identificarea concomitent\u0103 a genotipurilor 16 \u0219i 18 al\u0103turi de grupul celorlalte 12 tipuri oncogene: 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 \u0219i 68.<br \/>\n<br \/>\nTestul a fost recent aprobat de FDA (US Food and Drug Administration) pe baza datelor furnizate de studiul ATHENA (Addressing THE Need for Advanced HPV Diagnostics) ce a \u00eenrolat peste 47 000 femei din SUA (cu v\u00e2rst\u0103 \u226521 ani) cu ocazia efectu\u0103rii screening-ului de rutin\u0103 pentru cancerul cervical. Unul din obiectivele-cheie ale acestui studiu a fost validarea clinic\u0103 a noului test HPV pentru triajul pacientelor cu citologie ASC-US (Atypical Squamous Cells of Undetermined Significance Population).<br \/>\n<br \/>\nPrevalen\u021ba citologiei ASC-US \u00een studiul ATHENA a fost de 4.1%; la pacientele cu acest tip de modificare s-au efectuat, al\u0103turi de testarea HPV, colposcopie \u0219i biopsie cervical\u0103 (chiar \u0219i \u00een absen\u021ba unor leziuni vizibile colposcopic). Validarea clinic\u0103 a testului HPV la pacientele cu ASC-US s-a ob\u021binut prin stabilirea performan\u021belor caracteristice \u00een detectarea leziunilor \u2265 CIN2 \u0219i a celor \u2265CIN3 \u0219i prin compararea cu testul considerat standard \u00een SUA. Astfel, sensibilitatea pentru leziunile cervicale \u2265 CIN2 \u0219i a celor \u2265CIN3 a fost de 90% \u0219i respectiv 93.5%, iar specificitatea pentru leziunile cervicale de grad \u00eenalt a fost de 71% \u2013 performan\u021be comparabile cu testul HPV standard.<br \/>\n<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, \u00een compara\u021bie cu testul HPV standard, noul test prezint\u0103 avantajul identific\u0103rii separate a genotipurilor HPV 16 \u0219i 18 \u00een cadrul aceleia\u0219i rul\u0103ri a probei, ceea ce aduce o informa\u021bie suplimentar\u0103 \u00een management-ul pacientelor cu ASC-US prin detectarea femeilor care prezint\u0103 riscul cel mai mare de a dezvolta leziuni premaligne.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ADN HPV (Human Papiloma Virus) cu risc scazut **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">380<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow142'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Borrelia Burgdorferi  IgG, Lyme **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow143'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Borrelia Burgdorferi IgM, Lyme **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">80<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow144'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Chlamydia trachomatis IgA ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow145');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">62<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow145'><td colspan='4'>Chlamydiile sunt bacterii Gram negative cu localizare intracelulara obligatorie. In mod traditional, genul Chamydia cuprinde patru specii : C.trachomatis, C.pneumoniae, C. psitttaci si C. pecorum5.<br \/>\n<br \/>\nClasificari recente impart Chlamydiile in 4 familii, dintre care cea mai importanta in patologia umana este fam. Chlamydiaceae, care contine doua genuri:<br \/>\n<br \/>\ngenul Chlamydia \u2013 cel mai important reprezentant fiind C. trachomatis;<br \/>\ngenul Chlamydophila \u2013 C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus, etc3.<br \/>\nC. trachomatis este unul din cei mai obisnuiti agenti patogeni pentru om. Dintre cele 15 serotipuri cunoscute, 4 (A, B, Ba si C) sunt implicate in producerea trahomului, o infectie oculara ce poate conduce la cecitate. Alte 3 serotipuri (L-1, L-2 si L-3) determina limfogranulomatoza venerica (LGV), o boala sistemica cu transmitere sexuala. Celelalte serotipuri (D pana la K) sunt asociate cu infectii ale tractului genital si sunt implicate de asemenea in producerea unor cazuri sporadice de conjunctivita. Acesti agenti patogeni reprezinta principala cauza de uretrita non-gonococica la barbati, care se poate complica cu epididimita3.<br \/>\n<br \/>\n La femei, C.trachomatis poate determina cervicita si salpingita, desi 9-10% din femeile sanatoase si pana la 40% din pacientele examinate in clinicile de boli venerice pot prezenta infectie asimptomatica1.<br \/>\n<br \/>\nInfectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie o problema majora de sanatate, cu peste 50 milioane de cazuri noi pe an in intreaga lume5.<br \/>\n<br \/>\nIn lipsa diagnosticului si a tratamentului, infectia poate progresa spre o inflamatie cronica severa ce poate conduce la artrita, infertilitate, sarcina ectopica, avort spontan si nastere prematura2.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea verticala a infectiei este rara, dar expunerea intrapartum a fatului la trecerea prin canalul cervical poate determina oftalmie neonatala si pneumonie chlamidiana, care se pot dezvolta la aproximativ 10% din nou-nascutii infectati1.<br \/>\n<br \/>\nTestele serologice constituie un instrument non-invaziv de diagnosticare. Dupa cum se observa in graficele de mai jos, dinamica anumitor tipuri de anticorpi poate indica stadiul infectiei2.<br \/>\n<br \/>\nTestarea anticorpilor de tip IgG este utila in screening-ul infectiei. De asemenea, poate fi folosita in analiza serurilor-perechi, pentru demonstrarea unei cresteri semnificative de anticorpi, ca urmare a unei infectii recente sau recurente3<br \/>\n<br \/>\nPrezenta anticorpilor de tip Ig A este asociata cu o infectie activa, fie ca este vorba de o infectie primara, cronica sau reinfectie2.<br \/>\n<br \/>\nAstfel, serologia pozitiva are semnificatie diagnostica in salpingita, infertilitate mecanica, perihepatita, epididimita, artrita reactiva3.<br \/>\n<br \/>\nS-a constatat ca in cazul femeilor cu salpingita confirmata laparoscopic, anticorpii de tip IgA reprezinta un marker al infectiei active cu C.trachomatis, chiar in lipsa identificarii microorganismului prin cultura sau metode imunoenzimatice, in probe prelevate endocervical sau tubar<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Chlamydia trachomatis IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow146');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">67<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow146'><td colspan='4'>Chlamydiile sunt bacterii Gram negative cu localizare intracelulara obligatorie. In mod traditional, genul Chamydia cuprinde patru specii : C.trachomatis, C.pneumoniae, C. psitttaci si C. pecorum5.<br \/>\n<br \/>\nClasificari recente impart Chlamydiile in 4 familii, dintre care cea mai importanta in patologia umana este fam. Chlamydiaceae, care contine doua genuri:<br \/>\n<br \/>\ngenul Chlamydia \u2013 cel mai important reprezentant fiind C. trachomatis;<br \/>\ngenul Chlamydophila \u2013 C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus, etc3.<br \/>\nC. trachomatis este unul din cei mai obisnuiti agenti patogeni pentru om. Dintre cele 15 serotipuri cunoscute, 4 (A, B, Ba si C) sunt implicate in producerea trahomului, o infectie oculara ce poate conduce la cecitate. Alte 3 serotipuri (L-1, L-2 si L-3) determina limfogranulomatoza venerica (LGV), o boala sistemica cu transmitere sexuala.<br \/>\n<br \/>\nCelelalte serotipuri (D pana la K) sunt asociate cu infectii ale tractului genital si sunt implicate de asemenea in producerea unor cazuri sporadice de conjunctivita. Acesti agenti patogeni reprezinta principala cauza de uretrita non-gonococica la barbati, care se poate complica cu epididimita3.<br \/>\n<br \/>\n La femei, C.trachomatis poate determina cervicita si salpingita, desi 9-10% din femeile sanatoase si pana la 40% din pacientele examinate in clinicile de boli venerice pot prezenta infectie asimptomatica1.<br \/>\n<br \/>\nInfectiile genitale cu Chlamydia trachomatis constituie o problema majora de sanatate, cu peste 50 milioane de cazuri noi pe an in intreaga lume5.<br \/>\n<br \/>\nIn lipsa diagnosticului si a tratamentului, infectia poate progresa spre o inflamatie cronica severa ce poate conduce la artrita, infertilitate, sarcina ectopica, avort spontan si nastere prematura2.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea verticala a infectiei este rara, dar expunerea intrapartum a fatului la trecerea prin canalul cervical poate determina oftalmie neonatala si pneumonie chlamidiana, care se pot dezvolta la aproximativ 10% din nou-nascutii infectati1.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Chlamydia trachomatis IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow147'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Citomegalovirus, IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow148');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">61<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow148'><td colspan='4'>Virusul citomegalic face parte din aceeasi familie cu virusul herpes simplex si virusul varicelo-zosterian. Pe langa virusul uman exista si virusuri citomegalice ale animalelor, complet distincte de cel uman2.<br \/>\n<br \/>\nVirusul citomegalic a fost izolat in 1956 si denumit astfel datorita efectului citopatic caracteristic: celulele infectate cu virus se hipertrofiaza si contin incluzii intranucleare eozinofilice voluminoase, cu aspect de \u201cochi de bufnita\u201d2;6.<br \/>\n<br \/>\nInfectia cu virusul citomegalic este extrem de raspandita, in timp ce boala clinica constituie o consecinta mai rara a acestei infectii comune (80-100% din populatia adulta prezinta anticorpi specifici, ca rezultat predominant al infectiilor asimptomatice).<br \/>\n<br \/>\nIn prezent, infectia citomegalica este considerata o problema importanta de sanatate publica, din urmatoarele motive: frecventa crescuta a infectiilor congenitale, caracterul de infectie virala persistenta, cu posibilitati de reactivare mai ales la persoanele imunodeprimate si la cele cu transplant de organe si implicarea virusului in patologia postransfuzionala (sindromul posttransfuzional, hepatita citomegalica posttransfuzionala).<br \/>\n<br \/>\nOmul este singurul rezervor natural de virus citomegalic uman (virusurile citomegalice ale animalelor nu sunt infectante pentru om). Modul de transmitere a infectiei este variat. Virusul se gaseste in urina si saliva persoanelor infectate ca si in secretia vaginala, sperma si lapte matern.<br \/>\n<br \/>\nFatul poate fi infectat in utero; mai frecvent insa infectia se produce perinatal, prin contactul nou-nascutului cu secretiile cervicale pline de mucus, sau postnatal prin contactul infectant cu produse de la mama (saliva, lapte, etc.). O alta modalitate frecventa (peste 50% din infectii) se realizeaza prin sarut si contact sexual. Sunt posibile si caile de transmitere iatrogena, prin transfuzii de sange (virusul fiind prezent in leucocite) sau prin grefe de organ (ex: rinichi) de la persoane aparent sanatoase4.<br \/>\n<br \/>\nVirusul persista in organism in stare latenta o perioada indelungata. Infectia nu confera o imunitate solida, virusul continuand sa fie eliminat din organism si in prezenta anticorpilor specifici. Atunci cand apare o scadere a rezistentei organismului (terapie imunosupresiva prelungita, boli casectizante, inclusiv SIDA) infectia latenta poate deveni clinic manifesta (hepatita, pneumonie, encefalita), uneori avand consecinte letale. Perioada de contagiozitate dureaza (cu intermitente) luni, ani, sau toata viata, virusul fiind eliminat prin urina sau saliva de 5% din copii, 1-2% din adulti si 10% din gravide2.<br \/>\n<br \/>\nInfectia primara la adult este in majoritatea cazurilor asimptomatica; atunci cand devine manifesta, tablourile clinice sunt variate: stare febrila de etiologie neprecizata, tablou de mononucleoza infectioasa cu anticorpi heterofili negativi, hepatita cu icter2;4.<br \/>\n<br \/>\nGravidele prezinta o susceptibilitate crescuta fata de infectia citomegalica (de 6 ori mai mare, comparativ cu restul populatiei adulte). Infectia se transmite pe cale sexuala, prin transfuzii de sange sau se poate produce prin reactivarea unei infectii latente. In infectia primara a gravidei (circa 10-60% sunt receptive la varsta adulta), riscul infectiei fetale este maxim (pana la 50%)3.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea verticala a infectiei in cursul primelor 4 luni de sarcina are consecintele cele mai grave (hepatita, surditate, microcefalie)1. In cazurile de reactivare a unei infectii latente (0.7-0.9% din gravide) riscul de infectie fetala este foarte redus sau chiar absent (copiii respectivi raman neafectati sau fac infectii subclinice)3;6.<br \/>\n<br \/>\nSindromul posttransfuzional apare la un interval de 3-6% dupa o transfuzie de sange si se manifesta prin stare febrila, adenopatii, hepato-splenomegalie, eruptii si modificari imunopatologice (factor reumatoid, anticorpi antinucleari, aglutinine la rece, crioglobuline, test Coombs pozitiv). Pacientii prezinta un titru crescut de anticorpi specifici pentru infectia citomegalica, confirmand astfel o boala citomegalica transmisa prin sangele transfuzat2.<br \/>\n<br \/>\nRaspunsul imun fata de virusul citomegalic implica sinteza de anticorpi specifici din clasa IgM la cateva saptamani de la contractarea infectiei , urmata o saptamana mai tarziu de aparitia anticorpilor IgG. Nivelurile de anticorpi IgM ating un maxim dupa cateva saptamani, dupa care scad in decurs de 4-6 luni. Ocazional, acestia pot persista mai multi ani.<br \/>\n<br \/>\nDeterminarea anticorpilor de tip IgM constituie un instrument important in diagnosticul infectiei citomegalice acute. Totusi, este dificil sa se faca distinctia intre infectia primara si cea secundara, deoarece reactivarea poate induce sinteza variabila de IgM la persoanele imunodeprimate.<br \/>\n<br \/>\nDeterminarea anticorpilor IgG este utila in screening-ul statusului imun, permitand identificarea indivizilor seronegativi, la care pot fi aplicate masuri profilactice. De asemenea, monitorizarea in dinamica a nivelului anticorpilor IgG constituie o modalitate importanta de depistare a infectiei acute<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Citomegalovirus, IgM ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow149');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">58<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow149'><td colspan='4'>Virusul citomegalic face parte din aceeasi familie cu virusul herpes simplex si virusul varicelo-zosterian. Pe langa virusul uman exista si virusuri citomegalice ale animalelor, complet distincte de cel uman2.<br \/>\n<br \/>\nVirusul citomegalic a fost izolat in 1956 si denumit astfel datorita efectului citopatic caracteristic: celulele infectate cu virus se hipertrofiaza si contin incluzii intranucleare eozinofilice voluminoase, cu aspect de \u201cochi de bufnita\u201d2;6.<br \/>\n<br \/>\nInfectia cu virusul citomegalic este extrem de raspandita, in timp ce boala clinica constituie o consecinta mai rara a acestei infectii comune (80-100% din populatia adulta prezinta anticorpi specifici, ca rezultat predominant al infectiilor asimptomatice).<br \/>\n<br \/>\nIn prezent, infectia citomegalica este considerata o problema importanta de sanatate publica, din urmatoarele motive: frecventa crescuta a infectiilor congenitale, caracterul de infectie virala persistenta, cu posibilitati de reactivare mai ales la persoanele imunodeprimate si la cele cu transplant de organe si implicarea virusului in patologia postransfuzionala (sindromul posttransfuzional, hepatita citomegalica posttransfuzionala).<br \/>\n<br \/>\nOmul este singurul rezervor natural de virus citomegalic uman (virusurile citomegalice ale animalelor nu sunt infectante pentru om). Modul de transmitere a infectiei este variat. Virusul se gaseste in urina si saliva persoanelor infectate ca si in secretia vaginala, sperma si lapte matern.<br \/>\n<br \/>\nFatul poate fi infectat in utero; mai frecvent insa infectia se produce perinatal, prin contactul nou-nascutului cu secretiile cervicale pline de mucus, sau postnatal prin contactul infectant cu produse de la mama (saliva, lapte, etc.). O alta modalitate frecventa (peste 50% din infectii) se realizeaza prin sarut si contact sexual. Sunt posibile si caile de transmitere iatrogena, prin transfuzii de sange (virusul fiind prezent in leucocite) sau prin grefe de organ (ex: rinichi) de la persoane aparent sanatoase4.<br \/>\n<br \/>\nVirusul persista in organism in stare latenta o perioada indelungata. Infectia nu confera o imunitate solida, virusul continuand sa fie eliminat din organism si in prezenta anticorpilor specifici. Atunci cand apare o scadere a rezistentei organismului (terapie imunosupresiva prelungita, boli casectizante, inclusiv SIDA) infectia latenta poate deveni clinic manifesta (hepatita, pneumonie, encefalita), uneori avand consecinte letale. Perioada de contagiozitate dureaza (cu intermitente) luni, ani, sau toata viata, virusul fiind eliminat prin urina sau saliva de 5% din copii, 1-2% din adulti si 10% din gravide2.<br \/>\n<br \/>\nInfectia primara la adult este in majoritatea cazurilor asimptomatica; atunci cand devine manifesta, tablourile clinice sunt variate: stare febrila de etiologie neprecizata, tablou de mononucleoza infectioasa cu anticorpi heterofili negativi, hepatita cu icter2;4.<br \/>\n<br \/>\nGravidele prezinta o susceptibilitate crescuta fata de infectia citomegalica (de 6 ori mai mare, comparativ cu restul populatiei adulte). Infectia se transmite pe cale sexuala, prin transfuzii de sange sau se poate produce prin reactivarea unei infectii latente. In infectia primara a gravidei (circa 10-60% sunt receptive la varsta adulta), riscul infectiei fetale este maxim (pana la 50%)3.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea verticala a infectiei in cursul primelor 4 luni de sarcina are consecintele cele mai grave (hepatita, surditate, microcefalie)1. In cazurile de reactivare a unei infectii latente (0.7-0.9% din gravide) riscul de infectie fetala este foarte redus sau chiar absent (copiii respectivi raman neafectati sau fac infectii subclinice)3;6.<br \/>\n<br \/>\nSindromul posttransfuzional apare la un interval de 3-6% dupa o transfuzie de sange si se manifesta prin stare febrila, adenopatii, hepato-splenomegalie, eruptii si modificari imunopatologice (factor reumatoid, anticorpi antinucleari, aglutinine la rece, crioglobuline, test Coombs pozitiv). Pacientii prezinta un titru crescut de anticorpi specifici pentru infectia citomegalica, confirmand astfel o boala citomegalica transmisa prin sangele transfuzat2.<br \/>\n<br \/>\nRaspunsul imun fata de virusul citomegalic implica sinteza de anticorpi specifici din clasa IgM la cateva saptamani de la contractarea infectiei , urmata o saptamana mai tarziu de aparitia anticorpilor IgG. Nivelurile de anticorpi IgM ating un maxim dupa cateva saptamani, dupa care scad in decurs de 4-6 luni. Ocazional, acestia pot persista mai multi ani.<br \/>\n<br \/>\nDeterminarea anticorpilor de tip IgM constituie un instrument important in diagnosticul infectiei citomegalice acute. Totusi, este dificil sa se faca distinctia intre infectia primara si cea secundara, deoarece reactivarea poate induce sinteza variabila de IgM la persoanele imunodeprimate.<br \/>\n<br \/>\nDeterminarea anticorpilor IgG este utila in screening-ul statusului imun, permitand identificarea indivizilor seronegativi, la care pot fi aplicate masuri profilactice. De asemenea, monitorizarea in dinamica a nivelului anticorpilor IgG constituie o modalitate importanta de depistare a infectiei acute<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti EBNA IgG (Epstein Barr) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow150'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Echinococcus granulosus, IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow151');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">111<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow151'><td colspan='4'>Parazitii apartinand genului Echinococcus sunt cestode microscopice (1-6 mm), care in functie de specie se gasesc fie la caini (Echinococcus granulosus), fie la vulpi, coioti sau lupi (E. multilocularis). In stadiul larvar, constituie agentii etiologici ai echinococozei umane (hidatidoza sau boala hidatica)2.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea infectiei se face pe cale digestiva, prin mainile si alimentele contaminate cu ouale parazitului, omul reprezentand gazda intermediara.<br \/>\n<br \/>\nLocalizarea stadiului adult este intestinul subtire al cainelui sau al altor carnivore (gazde definitive), iar proglotele elibereaza in materiile fecale un numar mare de oua. In urma ingestiei accidentale a oualor, embrionul hexacant continut in acestea eclozeaza in intestinul subtire al omului, penetreaza peretele, migreaza pe cale sanguina sau limfatica si se localizeaza in diverse organe, dezvoltandu-se intr-o forma chistica. In cazul infectiei cu Echinococcus granulosus, chisturile se localizeaza in special in ficat (50-70% din cazuri), plaman (25% din cazuri) si, mai rar, in SNC, splina, rinichi, tesut osos, maduva osoasa, cord.<br \/>\n<br \/>\nDe cele mai multe ori infectia primara consta dintr-un singur chist, dar in 20-40% din cazuri pot aparea chisturi multiple, localizate in acelasi organ sau in organe diferite. Infectia cu E.multilocularis afecteaza in mod predominant ficatul, care este invadat de vezicule hidatice sapate in grosimea parenchimului, cu aspect caracteristic de \u00abmiez de paine\u00bb (hidatidoza alveolara). In lipsa tratamentului, infectia poate fi letala1.<br \/>\n<br \/>\nSuspiciunea de hidatidoza apare in situatiile in care un pacient provenit dintr-o zona endemica prezinta leziuni ocupatoare de spatiu, in special la nivel pulmonar sau hepatic si mai ales daca sunt insotite de eozinofilie3.<br \/>\n<br \/>\nDiagnosticul infectiei hidatice este complex, necesitand pe langa un examen clinic si multiple investigatii paraclinice. Radiografia, echografia, CT sau RMN stabilesc de obicei diagnosticul. Totusi exista situatii in care se impune diagnosticul diferential cu un abces amoebian,  un chist congenital sau chiar cu unele procese maligne, fiind utile teste serologice specifice1.<br \/>\n<br \/>\nRaspunsul imun in hidatidoza este influentat de mai multi factori: varsta pacientului, localizarea, numarul si dimensiunile chisturilor, calitatea membranelor chisturilor (normale, fisurate, ingrosate, calcificate) si aspectul lichidului hidatic (clar, infectat). Chisturile hepatice se asociaza cu un raspuns umoral mai important decat chisturile cu alte localizari. Nivelul anticorpilor este foarte redus la pacientii cu chisturi intacte si mai ales in cazul chisturilor vechi, calcificate. Fisurarea sau ruptura unui chist se insoteste de o stimulare semnificativa a productiei de anticorpi2.<br \/>\n<br \/>\nTestele serologice raman pozitive mai multe luni dupa interventia chirurgicala radicala, de aceea evaluarea succesului terapeutic se face cu dificultate. In cazul infectiei recurente nu se constata de obicei o crestere semnificativa a nivelului de anticorpi<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HAV ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow152');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">66<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow152'><td colspan='4'>Virusul hepatitei A este un virus mic, lipsit de \u00eenveli\u015f, ce face parte din familia Picornaviridae, genul Hepatovirus; este alc\u0103tuit dintr-un genom ARN monocatenar de polaritate pozitiv\u0103 \u015fi o capsida cu simetrie icosaedric\u0103; \u00een func\u0163ie de proteinele capsidale (VP1 \u2013 VP3) a fost descris\u0103 o singur\u0103 variant\u0103 antigenic\u0103 major\u0103. Anticorpii care apar fa\u0163\u0103 de aceste antigene sunt anticorpi neutralizan\u0163i, protectori3;4;6.<br \/>\n<br \/>\nVirusul se transmite predominat fecal-oral, prin ap\u0103 \u015fi alimente contaminate cu fecale, dar \u00een condi\u0163ii de mare promiscuitate este posibil\u0103 transmiterea \u015fi prin contact interuman str\u00e2ns4;6; este raportat\u0103 \u015fi transmiterea pe cale sexual\u0103 la homosexuali6 \u015fi rar parenteral3;7.<br \/>\n<br \/>\nPerioada de incuba\u0163ie a bolii este \u00een medie 28 zile (15-60 zile). Formele inaparente reprezint\u0103 peste 80% din cazurile \u00eenregistrate la copii; cu v\u00e2rsta num\u0103rul acestora scade. Manifest\u0103rile hepatitei sunt cel mai frecvent de gravitate medie, dar pot evolua \u015fi sever, \u00eens\u0103 foarte rar (1%) ca hepatite fulminante (insuficien\u0163a hepato-renal\u0103, cu mortalitate 80-90% ). Hepatita viral\u0103 A nu cronicizeaz\u0103 \u015fi virusul nu persist\u0103 \u00een organism3;4;6;7.<br \/>\n<br \/>\nVirusul este prezent \u00een s\u00e2nge \u015fi fecale cu 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenaintea debutului bolii \u015fi 1-2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 dispari\u0163ia icterului4.<br \/>\n<br \/>\nDiagnosticul de rutin\u0103 al infec\u0163iei este serologic; testele comerciale pun \u00een eviden\u0163\u0103 anticorpii de tip IgM \u015fi totali.<br \/>\n<br \/>\nPrimii anticorpi care apar sunt de tip IgM, urma\u0163i ulterior de apari\u0163ia IgG. Anti-HAV-IgM apar concomitent cu debutul simptomelor, ating un nivel maxim \u00een cursul primei luni \u015fi devin nedetectabili dup\u0103 6 luni2;4. Anticorpii anti- HAV totali sunt predominant de tip IgG, cu excep\u0163ia perioadei infec\u0163iei acute cu VHA, c\u00e2nd predomin\u0103 anticorpii de tip IgM.<br \/>\n<br \/>\nEi sunt aproape \u00eentotdeauna prezen\u0163i la debutul hepatitei acute \u015fi sunt de regul\u0103 detectabili tot restul vie\u0163ii (45% dintre adul\u0163i au ace\u015fti anticorpi prezen\u0163i in ser). Prezen\u0163a lor indic\u0103 o expunere anterioar\u0103 la VHA, convalescen\u0163\u0103, precum \u015fi imunitate fa\u0163\u0103 de hepatita de tip A7; anti-HAV-IgG sunt pu\u015fi \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een ser la 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la vaccinare4 \u015fi dup\u0103 administrarea de imunoglobuline3;7; titrul anticorpilor postinfec\u0163ie este mai mare dec\u00e2t cel prezent dup\u0103 transfer pasiv3;4.<br \/>\n<br \/>\nTitrul minim protector nu este bine definit, dar este foarte mic: < 45 mUI\/mL6. Anti-HAV-IgG transfera\u0163i de la mam\u0103 la f\u0103t transplacentar pot fi detecta\u0163i la copii, chiar \u015fi peste v\u00e2rsta de 1 an3. Absen\u0163a anticorpilor anti-HAV totali exclude practic infec\u0163ia recent\u0103 cu VHA. Profilaxia infec\u0163iei se realizeaz\u0103 prin vaccinare7.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anti-HAV<br \/>\n<br \/>\nverificarea imunit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de VHA postinfec\u0163ie sau postvaccinare<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HAV IgM  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow153');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow153'><td colspan='4'>Anti HAV IgM<br \/>\nTestul Anti HAV IgM detecteaz\u0103 prezen\u021ba anticorpilor IgM specifici pentru virusul hepatitei A. Este utilizat pentru diagnosticarea infec\u021biei acute cu acest virus, care se transmite prin consum de ap\u0103 sau alimente contaminate. Prezen\u021ba acestor anticorpi indic\u0103 o infec\u021bie recent\u0103, \u00een timp ce anticorpii IgG sugereaz\u0103 imunitate dob\u00e2ndit\u0103. Hepatita A se manifest\u0103 prin oboseal\u0103, icter \u0219i simptome digestive, dar este adesea autolimitat\u0103. Testul este esen\u021bial \u00een identificarea sursei infec\u021biei \u0219i prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HBc IgM ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow154');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">87<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow154'><td colspan='4'>Anticorpii anti-HBc-IgM apar \u00een ser \u00een timpul prolifer\u0103rii active a virusului hepatitei B. Ei pot fi detecta\u0163i \u00een titru ridicat pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een cursul stadiului acut al bolii, interval ce acoper\u0103 fereastra serologic\u0103, dup\u0103 care scad la niveluri joase, caracteristice fazei de convalescen\u0163\u01033.<br \/>\n<br \/>\nTitrul cel mai mare de anti-HBc-IgM este depistat \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile 2-3 de boal\u0103. \u00cen majoritatea cazurilor ace\u015fti anticorpi r\u0103m\u00e2n detectabili o perioad\u0103 mai mare de 2 luni \u015fi, \u00eentr-un procent redus, mai mult de 1 an, chiar \u00een condi\u0163iile vindec\u0103rii hepatitei2.<br \/>\n<br \/>\n\u00cempreun\u0103 cu anti-HBc pot fi singurii markeri serologici prezen\u0163i dup\u0103 ce AgHBs \u015fi AgHBe au disp\u0103rut, dar \u00eenainte ca anticorpii corespunz\u0103tori s\u0103 fi ap\u0103rut, \u015fi pot diferen\u0163ia infec\u0163ia acut\u0103 cu VHB de cea cronic\u0103.<br \/>\n<br \/>\nTestele de determinare a anticorpilor anti \u2013 HBc \u2013 IgM se fac \u00eempreun\u0103 cu determin\u0103rile de antigen HBs, pentru identificarea infec\u0163iilor acute cu virusul hepatitei B3.<br \/>\n<br \/>\nAnti-HBc-IgM pot fi detecta\u0163i \u015fi \u00een hepatita cronic\u0103 B, \u00eens\u0103 aproape \u00eentotdeauna \u00een titruri mici. \u00cen hepatita cronic\u0103 B prezen\u0163a \u015fi titrul Anti-HBc-IgM se coreleaz\u0103 cu activitatea inflamatorie a bolii. Astfel anti-HBc-IgM pot fi utiliza\u0163i \u00een monitorizarea hepatitei B cronice, iar unii autori consider\u0103 detectarea anti \u2013 HBc \u2013 IgM ca un semn favorabil \u00een cursul tratamentului cu interferon2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea Anti-HBc-IgM<br \/>\ndiagnosticul hepatitei B acute;<br \/>\nmonitorizarea hepatitei B cronice<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HBc total ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow155');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow155'><td colspan='4'>Exist\u0103 un antigen central al VHB, Ag HBc, care nu se g\u0103se\u015fte \u00een s\u00e2nge ci numai \u00een celulele hepatice infectate. Anticorpii fa\u0163\u0103 de acest antigen, anti-HBc, apar \u00een s\u00e2nge destul de timpuriu, \u00eenaintea anti-HBs, av\u00e2nd valoare diagnostic\u01033.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-HBc devin aproape \u00eentotdeauna detectabili \u00een perioada de incuba\u0163ie a bolii. Dup\u0103 dispari\u0163ia antigenului HBs \u015fi \u00eenainte de apari\u0163ia anticorpilor anti-HBs (\u201cfereastra imunologic\u0103\u201d), anticorpii anti-HBc \u015fi anticorpii anti-HBc-IgM pot fi singurii indicatori ai prezen\u0163ei hepatitei B acute.<br \/>\n<br \/>\nDatorit\u0103 persisten\u0163ei anticorpilor anti-HBc (de obicei o perioad\u0103 lung\u0103 dup\u0103 infectare), detectarea acestor anticorpi este util\u0103 \u00een scop epidemiologic, pentru a constata prevalen\u0163a infec\u0163iei cu VHB \u00een anumite grupe de popula\u0163ie.<br \/>\n<br \/>\nTitrul anticorpilor anti-HBc determinat la purt\u0103torii s\u0103n\u0103to\u015fi de antigen HBs este \u00een medie de 10 ori mai mare fa\u0163\u0103 de cel depistat la pacien\u0163ii cu hepatit\u0103 acut\u0103 B, \u00een timp ce la pacien\u0163ii cu hepatit\u0103 cronic\u0103 B este \u00een medie de 100 de ori mai mare. Un titru foarte ridicat de anticorpi anti-HBc chiar \u015fi la persoanele cu Ag HBs negativ, sugereaz\u0103 prezen\u0163a hepatitei cronice B (infec\u0163ie cu VHB criptic\u0103)2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anti-HBc<br \/>\ndiagnosticul hepatitei B acute \u015fi cronice;<br \/>\nverificarea rezultatelor pozitive ob\u0163inute pentru AgHBs \u015fi anti-HBs<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Hbe ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow156');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">75<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow156'><td colspan='4'>Anti-HBe apar dup\u0103 dispari\u0163ia AgHBe \u015fi r\u0103m\u00e2n detectabili timp \u00eendelungat. Indic\u0103 sc\u0103derea gradului de contagiozitate \u015fi sugereaz\u0103 un prognostic bun \u00een ceea ce prive\u015fte rezolu\u0163ia infec\u0163iei acute. Asocierea cu anti-HBc, \u00een absen\u0163a AgHBs \u015fi a anti-HBs, confirm\u0103 diagnosticul de infec\u0163ie acut\u0103 recent\u0103 (2-16 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni).<br \/>\n<br \/>\nInvestigarea anti-HBe nu este recomandat\u0103 pentru determinarea prevalen\u0163ei infec\u0163iei cu VHB, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 anti-HBe se \u00eent\u00e2lnesc mult mai rar dec\u00e2t anticorpii anti-HBc sau anti-HBs. Practic toate serurile anti-HBe pozitive, sunt \u015fi anti-HBc pozitive.<br \/>\n<br \/>\nAt\u00e2t testarea AgHBe c\u00e2t \u015fi a anti-HBe se recomand\u0103 doar la serurile AgHBs pozitive3. \u00cen cursul terapiei cu interferon, dispari\u0163ia antigenului HBe \u015fi apari\u0163ia anticorpilor anti-HBe constituie un element de prognostic favorabil2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anti-HBe<br \/>\n<br \/>\ninvestigarea gradului de infec\u0163iozitate a serului;<br \/>\nmonitorizarea infec\u0163iilor cu hepatit\u0103 B acut\u0103 sau cronic\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HBs cantitativ ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow157');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">83<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow157'><td colspan='4'>Hepatita viral\u0103 B se vindec\u0103 \u00een totalitate la 90% dintre pacien\u0163i \u00een decurs de 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cu dispari\u0163ia AgHBs \u015fi apari\u0163ia anticorpilor protectori anti-HBs1.<br \/>\n<br \/>\nAnti-HBs sunt prezen\u0163i \u00een ser la 4-6 luni de la debutul bolii \u015fi r\u0103m\u00e2n detectabili la 80-90% dintre pacien\u0163ii cu virusul eliminat4.<br \/>\n<br \/>\nPrezen\u0163a anticorpilor anti-HBs f\u0103r\u0103 AgHBs detectabil indic\u0103 vindecarea dup\u0103 o infec\u0163ie cu VHB, absen\u0163a contagiozit\u0103\u0163ii \u015fi imunitate fa\u0163\u0103 de o infec\u0163ie ulterioar\u0103 cu VHB; \u00een caz de expunere, pacientul nu necesit\u0103 administrarea de gamaglobuline; s\u00e2ngele lui poate fi transfuzat1;4.<br \/>\n<br \/>\nAnti-HBs apar \u015fi dup\u0103 transfuzii prin transfer pasiv1;4.<br \/>\n<br \/>\nPrezen\u0163a anti-HBs poate fi utilizat\u0103 pentru a demonstra eficien\u0163a programelor de imunizare. Apar la 90% dintre adul\u0163ii s\u0103n\u0103to\u015fi dup\u0103 administrarea a 3 doze imunizante; 30-50% dintre ace\u015ftia pierd anticorpii dup\u0103 7 ani \u015fi necesit\u0103 revaccinare1;4.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anti-HBs<br \/>\nmonitorizarea evolu\u0163iei infec\u0163iei acute cu hepatita B;<br \/>\nmonitorizarea eficien\u0163ei programelor de imunizare<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HCV calitativ <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow158');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow158'><td colspan='4'>Acest test detecteaz\u0103 anticorpii \u00eempotriva virusului hepatitei C (HCV) \u00een s\u00e2nge, indic\u00e2nd dac\u0103 o persoan\u0103 a fost expus\u0103 la virus. Rezultatul este calitativ (pozitiv\/negativ), dar nu confirm\u0103 activitatea bolii, fiind necesar un test PCR pentru detectarea ARN-ului viral. Hepatita C poate evolua asimptomatic, dar poate duce la ciroz\u0103 sau cancer hepatic.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HD ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow159');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">85<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow159'><td colspan='4'>Virusul hepatitei D (VHD) este un virus defectiv, care are nevoie pentru replicare \u015fi supravie\u0163uire de prezen\u0163a virusului hepatitei B (VHB). Astfel, infec\u0163ia cu VHD se produce numai la persoanele infectate cu VHB. VHD are un diametru de 35 nm \u015fi este alc\u0103tuit din:<br \/>\n<br \/>\ngenom format din ARN circular monocatenar cu polaritate negativ\u0103;<br \/>\nmiez proteic (AgHD) reprezentat de 2 proteine;<br \/>\n\u00eenveli\u015f care \u00ee\u015fi are originea \u00een VHB \u015fi care con\u0163ine toate cele 3 tipuri de proteine AgHBs.<br \/>\nHepatita D prezint\u0103 trei tablouri clinice principale, diferite \u00een ceea ce prive\u015fte severitatea simptomelor.<br \/>\n<br \/>\nCa o regul\u0103, simptomele hepatitei D sunt mult mai severe dec\u00e2t cele observate \u00een infec\u0163ia cu VHB sau \u00een alte hepatite virale:<br \/>\n<br \/>\ncoinfec\u0163ia: c\u00e2nd pacientul este infectat cu VHB \u015fi VHD \u00een acela\u015fi timp; \u00een acest caz simptomatologia este \u00een general aceea\u015fi cu cea din hepatita B acut\u0103. \u00cen cele mai multe cazuri, se ajunge la o vindecare complet\u0103; cronicizarea este rar\u0103;<br \/>\nsuprainfec\u0163ia: c\u00e2nd pacientul s-a infectat cu VHB \u015fi ulterior cu VHD. \u00cen acest caz boala este mai sever\u0103 \u015fi poate evolua c\u0103tre o form\u0103 fulminant\u0103 a hepatitei sau se poate croniciza. Ca o regul\u0103, r\u0103spunsul anticorpilor la suprainfec\u0163ie este mai rapid dec\u00e2t \u00een cazul coinfec\u0163iei;<br \/>\ninfec\u0163ia cronic\u0103: este mai sever\u0103 dec\u00e2t hepatita B cronic\u0103.<br \/>\nC\u0103ile de transmitere ale infec\u0163iei VHD sunt parenterale, mai rar sexuale \u015fi perinatale1;2.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen coinfec\u0163iile VHB \u2013 VHD autolimitante anticorpii anti-HD sunt \u00een multe cazuri nedetectabili, deoarece titrul lor este foarte sc\u0103zut \u015fi au o remanen\u0163\u0103 scurt\u01032.<br \/>\n\u00cen cazul suprainfec\u0163iei cu VHD, detectarea anticorpilor poate fi negativ\u0103 la scurt timp dup\u0103 instalarea bolii; cu toate acestea se produce o seroconversie p\u00e2n\u0103 \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na 4 de la debut. \u00cen cazurile \u00een care se produce tranzi\u0163ia c\u0103tre infec\u0163ia cronic\u0103, se depisteaz\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit titruri persistent crescute de anticorpi dup\u0103 4-6 luni de la debutul bolii3.<br \/>\nTestul efectuat \u00een laboratorul nostru detecteaz\u0103 anticorpii anti-D totali (IgG+IgM) \u0219i reprezint\u0103 cel mai important test de screening al hepatitei cronice D3;4.<br \/>\n <br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anti-HD: diagnosticul infec\u0163iei VHD la pacien\u021bii cu infec\u021bie VHB acut\u0103 sau cronic\u0103 documentat\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HDV (anticorpi totali virus hepatic D) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">83<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow160'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HEV IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">122<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">9 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow161'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti HIV 1+2 <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow162');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow162'><td colspan='4'>Anti HIV 1+2<br \/>\nTestul Anti HIV 1+2 detecteaz\u0103 anticorpii \u00eempotriva virusului HIV-1 \u0219i HIV-2, responsabili de sindromul imunodeficien\u021bei dob\u00e2ndite (SIDA). Este utilizat pentru diagnosticarea infec\u021biei HIV \u0219i se efectueaz\u0103 de obicei dup\u0103 o perioad\u0103 de \u201efereastr\u0103\u201d de 2-12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la expunere. Un rezultat pozitiv necesit\u0103 confirmare prin teste suplimentare, precum Western Blot sau testele moleculare. Diagnosticul precoce permite ini\u021bierea tratamentului antiretroviral, care poate reduce \u00eenc\u0103rc\u0103tura viral\u0103 \u0219i preveni progresia bolii.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Toxocara canis IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow163');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">64<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow163'><td colspan='4'>Toxocaroza este o infectie produsa de un parazit din genul Toxocara, familia Ascarididae (de obicei Toxocara canis si mai rar Toxocara cati), contractata prin ingestia de sol contaminat cu oua embrionate, provenite din fecalele animalului gazda. Embriogeneza se produce pe sol (sunt geohelminti) intr-un interval de 2-5 saptamani de la eliminarea oualelor de catre animale. Astfel, infectiile la om nu se produc prin contactul cu fecale proaspete1;3.<br \/>\n<br \/>\nToxocara canis are drept gazda definitiva cainele. Cainele se infecteaza pe mai multe cai: prin ingestia oualor embrionate, pe cale transplacentara sau prin alaptare de la femelele infectate. Rezultatul imediat il reprezinta contaminarea masiva a solului cu oua si deci cresterea riscului de infectie. Contaminarea mediului cu oua de Toxocara si igiena defectuoasa a alimentatiei asigura raspandirea infectiei. In cazul copiilor, o sursa importanta de infectie o reprezinta locurile de joaca in care au acces animale.<br \/>\n<br \/>\nIn asemenea situatii omul reprezinta o gazda intermediara  accidentala si improprie. In intestin larvele eclozeaza, patrund in perete si migreaza pe cale circulatorie, incepandu-si ciclul perienteric. In timpul migrarii prin ficat, plamani, rinichi, musculatura, SNC, ochi, reactia organismului impiedica evolutia larvelor, care ajung in asa numitul \u201eimpas parazitar\u201d, sunt inactivate, iar ulterior dezintegrate si resorbite1.<br \/>\n<br \/>\nDin acest motiv, subiectii infectati nu pot transmite infectia altor persoane3.<br \/>\n<br \/>\nManifestarile clinice si patologice ce insotesc reactia locala si generala a organismului, in prezenta larvelor apartinand altor specii de ascarizi decat cei care paraziteaza in mod obisnuit omul, sunt incadrate in asa numitul Sindrom de Larva Migrans Viscerala (SLMV).<br \/>\n<br \/>\nManifestarile clinice depind de incarcatura parazitara si de varsta gazdei. Multe infectii sunt asimptomatice, singurul indiciu fiind prezenta in hemoleucograma a unei eozinofilii.<br \/>\n<br \/>\nSimptomele apar mai ales in conditiile in care larvele sunt omorate. Moartea larvelor determina reactii de hipersensibilitate de tip imediat si intarziat cu formare de granuloame la care participa eozinofilele. In aceste cazuri, eozinofilia periferica poate atinge 70-80%. De asemenea se poate inregistra o crestere de IgE. Cele mai frecvente forme clinice sunt:<br \/>\n<br \/>\nmanifestarile alergice;<br \/>\nmanifestarile pulmonare: tuse, dispnee, subfebrilitate, imagini radiologice cu aspect congestiv, infiltrativ si migrator;<br \/>\nmanifestarile hepatice: dureri in loja hepatica, hepatomegalie, anorexie, greata, febra;<br \/>\nmanifestarile oculare (cele mai grave): uveita, neuroretinita, nevrita optica, leziuni retiniene granulomatoase, dezlipire de retina1;2.<br \/>\nNu exista o metoda definitiva de a diagnostica infectiile cu Toxocara iar sensibilitatea si specificitatea reala a testelor serologice nu poate fi determinata cu acuratete. Diagnosticul este si mai mult complicat de variabilitatea raspunsului imunologic umoral, care depinde de incarcatura parazitara si localizarea infectiei.<br \/>\n<br \/>\nTotusi, numeroase studii au aratat ca testele imunoenzimatice care folosesc un antigen excretor purificat din stadiul larvar au o sensibilitate si specificitate mult imbunatatite, comparativ cu alte teste care utilizeaza antigene brute<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Toxoplasma gondi IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow164');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">54<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow164'><td colspan='4'>Toxoplasma gondii este un protozoar apartinand ordinului Coccidia, clasa Sporozoare, foarte apropiat de genul Isospora. Ciclul de viata al Toxoplasma presupune 3 forme:<br \/>\n<br \/>\ntrofozoit: forma invaziva responsabila de manifestarile acute ale infectiei;<br \/>\nchist: responsabil de infectia persistenta si  latenta;<br \/>\noochist: nu se intalneste la om, ci numai la pisica (gazda obligatorie), avand rol in ciclul evolutiv al Toxoplasmei si  in transmiterea infectiei.<br \/>\nParazitul este ubicuitar in natura, putand infecta orice mamifer, insa ciclul evolutiv complet se realizeaza numai la familia Felidae (din care face parte si pisica), unde parazitul se reproduce si este eliminat prin materiile fecale sub forma de oochisti.<br \/>\n<br \/>\nToxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilectie pentru neuroni, microglii, celulele coroidei si  retinei, precum si  pentru celulele apartinand sistemului reticuloendotelial.<br \/>\n<br \/>\nRezervorul infectiei este reprezentat de pisica si  numeroase alte specii de animale (caini, porcine, bovine, ovine, rozatoare de camp, pasari domestice si  salbatice etc.), care se pot infecta si  ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. Omul poate dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisica (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).<br \/>\n<br \/>\nCalea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora, datorita urmarilor grave pentru fat. Infectarea este posibila si  in cursul travaliului. Transmiterea de la om la om nu este cunoscuta, cu exceptia celei in utero. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si  infectiile de laborator.<br \/>\n<br \/>\nReceptivitatea fata de infectie este generala. Nu se cunosc date suficiente despre gradul si  durata imunitatii. Este cunoscut faptul ca anticorpii specifici IgG persista toata viata. Dupa unii autori,  infectia persista in unele cazuri; in alte cazuri se instaleaza imunitate cu sterilizarea organismului de paraziti5. Persoanele imunodeprimate (SIDA, terapie imunosupresoare prelungita, transplant de organe) sunt extreme de susceptibile si  pot face infectii grave: encefalita si  septicemie4.<br \/>\n<br \/>\nFrecventa infectiei variaza dupa grupe de varsta si  populatie intre 20 si  80%, procentul crescand cu varsta, asa cum rezulta din prezenta testelor serologice pozitive, al caror procent creste cu varsta.<br \/>\n<br \/>\nInfectia evolueaza in majoritatea cazurilor asimptomatic. Atunci cand infectia devine clinic manifesta, pacientul prezinta un sindrom mononucleozic autolimitant cu astenie fizica si  adenopatii. Perioada de parazitemie nu este bine definita, dar are loc inainte de producerea seroconversiei. La pacientii HIV-pozitivi precum si  la cei cu defecte ale limfocitelor T sau corticoterapie prelungita se produce mai frecvent o parazitemie cronica6.<br \/>\n<br \/>\nInfectia fetala in cursul primului trimestru de sarcina se produce mai rar, dar se asociaza cu un risc mai mare de avort spontan si  aparitie a anomaliilor fetale. Infectia contractata intr-o perioada avansata a sarcinii este mai frecventa, dar prezinta un risc mai mic de a induce anomalii  fetale. Cel mai mare risc de boala congenitala severa apare cand infectia este dobandita in saptamanile 10-24 de sarcina, iar cel mai mare risc de transmitere verticala se produce in cursul saptamanilor 26-40.<br \/>\n<br \/>\nInfectia primara a mamei imediat inaintea conceptiei sau in primele 10 saptamani de sarcina are o rata de transmitere verticala de 2%, dar peste 80% dintre fetusii infectati vor dezvolta o boala severa cu microftalmie, corioretinita, hidrocefalie si  calcificari intracraniene. Intre saptamanile 24 si  30 prevalenta infectiei severe scade de la 80 la 20%, iar dupa saptamana 30 se reduce la 6%, desi peste 80% dintre gravidele care prezinta infectie primara in aceasta perioada vor transmite infectia fatului2.<br \/>\n<br \/>\nRaspunsul imun la infectie este reprezentat in faza precoce de aparitia anticorpilor IgM in decursul primei saptamani de boala, care ating un nivel maxim intr-o luna, scad progresiv intr-un interval de 3-6 luni, existand posibilitatea de a persista in titruri scazute pana la 2 ani. Determinarea anticorpilor de tip IgM are utilitate in diagnosticul infectiei recente.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii IgG apar mai tarziu si  ajung la titrul maxim in circa 1-2 luni, persistand apoi indelungat. Acestia au utilitate in screening-ul statusului imun, iar determinarile in dinamica au valoare in diagnosticul infectiei primare si  al reactivarilor1;3;5;6. Pentru a evita complicatiile din cursul sarcinii se recomanda evaluarea statusului imun inainte de conceptie. Se considera astfel ca femeile seropozitive inainte de a ramane insarcinate sunt protejate in ceea ce priveste transmiterea infectiei viitorului fat. Pe de alta parte, femeile seronegative prezinta riscul de a contracta infectia in cursul sarcinii, iar la acestea trebuie aplicate masuri profilactice<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Toxoplasma gondi IgM ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow165');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">55<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow165'><td colspan='4'>Toxoplasma gondii este un protozoar apartinand ordinului Coccidia, clasa Sporozoare, foarte apropiat de genul Isospora. Ciclul de viata al Toxoplasma presupune 3 forme:<br \/>\n<br \/>\ntrofozoit: forma invaziva responsabila de manifestarile acute ale infectiei;<br \/>\nchist: responsabil de infectia persistenta si  latenta;<br \/>\noochist: nu se intalneste la om, ci numai la pisica (gazda obligatorie), avand rol in ciclul evolutiv al Toxoplasmei si  in transmiterea infectiei.<br \/>\nParazitul este ubicuitar in natura, putand infecta orice mamifer, insa ciclul evolutiv complet se realizeaza numai la familia Felidae (din care face parte si pisica), unde parazitul se reproduce si este eliminat prin materiile fecale sub forma de oochisti.<br \/>\n<br \/>\nToxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilectie pentru neuroni, microglii, celulele coroidei si  retinei, precum si  pentru celulele apartinand sistemului reticuloendotelial.<br \/>\n<br \/>\nRezervorul infectiei este reprezentat de pisica si  numeroase alte specii de animale (caini, porcine, bovine, ovine, rozatoare de camp, pasari domestice si  salbatice etc.), care se pot infecta si  ale caror produse pot constitui surse de infectie pentru om. Omul poate dobandi infectia prin consumul de carne insuficient preparata termic (ce contine chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pamant (ce contine chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisica (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).<br \/>\n<br \/>\nCalea transplacentara de transmitere a infectiei constituie o problema majora, datorita urmarilor grave pentru fat. Infectarea este posibila si  in cursul travaliului. Transmiterea de la om la om nu este cunoscuta, cu exceptia celei in utero. Modalitati mai rare de transmitere a infectiei sunt transfuziile de sange provenit de la persoane aflate in stadiul de parazitemie si  infectiile de laborator.<br \/>\n<br \/>\nReceptivitatea fata de infectie este generala. Nu se cunosc date suficiente despre gradul si  durata imunitatii. Este cunoscut faptul ca anticorpii specifici IgG persista toata viata. Dupa unii autori,  infectia persista in unele cazuri; in alte cazuri se instaleaza imunitate cu sterilizarea organismului de paraziti5. Persoanele imunodeprimate (SIDA, terapie imunosupresoare prelungita, transplant de organe) sunt extreme de susceptibile si  pot face infectii grave: encefalita si  septicemie4.<br \/>\n<br \/>\nFrecventa infectiei variaza dupa grupe de varsta si  populatie intre 20 si  80%, procentul crescand cu varsta, asa cum rezulta din prezenta testelor serologice pozitive, al caror procent creste cu varsta.<br \/>\n<br \/>\nInfectia evolueaza in majoritatea cazurilor asimptomatic. Atunci cand infectia devine clinic manifesta, pacientul prezinta un sindrom mononucleozic autolimitant cu astenie fizica si  adenopatii. Perioada de parazitemie nu este bine definita, dar are loc inainte de producerea seroconversiei. La pacientii HIV-pozitivi precum si  la cei cu defecte ale limfocitelor T sau corticoterapie prelungita se produce mai frecvent o parazitemie cronica6.<br \/>\n<br \/>\nInfectia fetala in cursul primului trimestru de sarcina se produce mai rar, dar se asociaza cu un risc mai mare de avort spontan si  aparitie a anomaliilor fetale. Infectia contractata intr-o perioada avansata a sarcinii este mai frecventa, dar prezinta un risc mai mic de a induce anomalii  fetale. Cel mai mare risc de boala congenitala severa apare cand infectia este dobandita in saptamanile 10-24 de sarcina, iar cel mai mare risc de transmitere verticala se produce in cursul saptamanilor 26-40.<br \/>\n<br \/>\nInfectia primara a mamei imediat inaintea conceptiei sau in primele 10 saptamani de sarcina are o rata de transmitere verticala de 2%, dar peste 80% dintre fetusii infectati vor dezvolta o boala severa cu microftalmie, corioretinita, hidrocefalie si  calcificari intracraniene. Intre saptamanile 24 si  30 prevalenta infectiei severe scade de la 80 la 20%, iar dupa saptamana 30 se reduce la 6%, desi peste 80% dintre gravidele care prezinta infectie primara in aceasta perioada vor transmite infectia fatului2.<br \/>\n<br \/>\nRaspunsul imun la infectie este reprezentat in faza precoce de aparitia anticorpilor IgM in decursul primei saptamani de boala, care ating un nivel maxim intr-o luna, scad progresiv intr-un interval de 3-6 luni, existand posibilitatea de a persista in titruri scazute pana la 2 ani. Determinarea anticorpilor de tip IgM are utilitate in diagnosticul infectiei recente.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii IgG apar mai tarziu si  ajung la titrul maxim in circa 1-2 luni, persistand apoi indelungat. Acestia au utilitate in screening-ul statusului imun, iar determinarile in dinamica au valoare in diagnosticul infectiei primare si  al reactivarilor1;3;5;6. Pentru a evita complicatiile din cursul sarcinii se recomanda evaluarea statusului imun inainte de conceptie.<br \/>\n<br \/>\nSe considera astfel ca femeile seropozitive inainte de a ramane insarcinate sunt protejate in ceea ce priveste transmiterea infectiei viitorului fat. Pe de alta parte, femeile seronegative prezinta riscul de a contracta infectia in cursul sarcinii, iar la acestea trebuie aplicate masuri profilactice<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti VCA IgG \u2013 Epstein Barr Virus ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow166');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">76<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow166'><td colspan='4'>Virusul Epstein-Barr (EBV) este un virus herpetic limfotrop cu raspandire ubicuitara, care infecteaza aproximativ 95% din populatie, pana la varsta adulta. Reprezinta agentul etiologic al mononucleozei infectioase si este implicat de asemenea in limfomul Burkitt, carcinomul nazofaringian, sindromul limfoproliferativ X-linkat si sindromul de oboseala cronica.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea virusului se realizeaza in principal prin contactul cu secretii orofaringiene infectate. Replicarea EBV are loc in epiteliul orofaringian avand drept rezultat eliberarea virionilor din limfocitele infectate si excretarea acestora in saliva. La copii infectia este adesea asimptomatica. Mononucleoza infectioasa apare cel mai adesea la adultii tineri, care nu au prezentat o expunere anterioara la virus. Dupa infectia primara, EBV ramane in organism toata viata, intr-o stare latenta1.<br \/>\n<br \/>\nLa pacientii imunocompetenti limfocitele B infectate latent si imortalizate se afla sub controlul limfocitelor T, de aceea majoritatea infectiilor reactivate raman subclinice. La pacientii cu SIDA clona de celule B imortalizate se poate dezvolta intr-un limfom2;4.<br \/>\n<br \/>\nDiagnosticul de mononucleoza infectioasa se stabileste pe date clinice (febra, faringita, adenopatii, hepatosplenomegalie), aspectul frotiului de sange periferic (limfomonocite atipice) si teste serologice (anticorpi heterofili si\/sau anticorpi fata de proteinele specifice EBV).<br \/>\n<br \/>\nSi alti agenti patogeni cum ar fi citomegalovirusul (CMV), Toxoplama gondii, virusurile hepatitice, HIV pot induce manifestari clinice si hematologice similare mononucleozei infectioase (sindrom mononucleozic). Confirmarea diagnosticului de infectie acuta EBV se face de obicei prin demonstrarea prezentei in ser a anticorpilor heterofili. Totusi, pot sa apara dificultati de diagnostic in situatiile in care anticorpii heterofili sunt absenti iar manifestarile clinice sunt atipice.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii heterofili sunt absenti in 10-20% din cazurile de mononucleoza infectioasa la adult, procentul fiind mai mare la copiii cu infectie manifesta. In aceste situatii, confirmarea diagnosticului se face pe baza depistarii anticorpilor fata de proteinele specifice EBV: antigenul capsidei virale (VCA) si antigenul precoce-difuz [EA(D)]. Prezenta anticorpilor VCA IgM este esentiala pentru diagnosticul infectiei acute.<br \/>\n<br \/>\nO infectie EBV primara este definita serologic prin aparitia precoce a anticorpilor VCA IgM (imediat dupa debutul clinic)  care ating un nivel maxim la 2 saptamani, urmata de scaderea progresiva a acestora pana la niveluri nedetectabile. Aproape simultan se produce o crestere a anticorpilor VCA IgG. Majoritatea pacientilor cu mononucleoza infectioasa prezinta la prima testare niveluri crescute de anticorpi VCA IgG si IgM. In timp ce VCA IgM dispar in 2-3 luni de la debutul bolii, VCA IgG persista indefinit la persoanele sanatoase.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti VCA IgM \u2013 Epstein Barr Virus ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow167');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">77<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow167'><td colspan='4'>Virusul Epstein-Barr (EBV) este un virus herpetic limfotrop cu raspandire ubicuitara, care infecteaza aproximativ 95% din populatie, pana la varsta adulta. Reprezinta agentul etiologic al mononucleozei infectioase si este implicat de asemenea in limfomul Burkitt, carcinomul nazofaringian, sindromul limfoproliferativ X-linkat si sindromul de oboseala cronica.<br \/>\n<br \/>\nTransmiterea virusului se realizeaza in principal prin contactul cu secretii orofaringiene infectate. Replicarea EBV are loc in epiteliul orofaringian avand drept rezultat eliberarea virionilor din limfocitele infectate si excretarea acestora in saliva. La copii infectia este adesea asimptomatica. Mononucleoza infectioasa apare cel mai adesea la adultii tineri, care nu au prezentat o expunere anterioara la virus. Dupa infectia primara, EBV ramane in organism toata viata, intr-o stare latenta1.<br \/>\n<br \/>\nLa pacientii imunocompetenti limfocitele B infectate latent si imortalizate se afla sub controlul limfocitelor T, de aceea majoritatea infectiilor reactivate raman subclinice. La pacientii cu SIDA clona de celule B imortalizate se poate dezvolta intr-un limfom2;4.<br \/>\n<br \/>\nDiagnosticul de mononucleoza infectioasa se stabileste pe date clinice (febra, faringita, adenopatii, hepatosplenomegalie), aspectul frotiului de sange periferic (limfomonocite atipice) si teste serologice (anticorpi heterofili si\/sau anticorpi fata de proteinele specifice EBV).<br \/>\n<br \/>\nSi alti agenti patogeni cum ar fi citomegalovirusul (CMV), Toxoplama gondii, virusurile hepatitice, HIV pot induce manifestari clinice si hematologice similare mononucleozei infectioase (sindrom mononucleozic). Confirmarea diagnosticului de infectie acuta EBV se face de obicei prin demonstrarea prezentei in ser a anticorpilor heterofili. Totusi, pot sa apara dificultati de diagnostic in situatiile in care anticorpii heterofili sunt absenti iar manifestarile clinice sunt atipice.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii heterofili sunt absenti in 10-20% din cazurile de mononucleoza infectioasa la adult, procentul fiind mai mare la copiii cu infectie manifesta. In aceste situatii, confirmarea diagnosticului se face pe baza depistarii anticorpilor fata de proteinele specifice EBV: antigenul capsidei virale (VCA) si antigenul precoce-difuz [EA(D)]. Prezenta anticorpilor VCA IgM este esentiala pentru diagnosticul infectiei acute.<br \/>\n<br \/>\nO infectie EBV primara este definita serologic prin aparitia precoce a anticorpilor VCA IgM (imediat dupa debutul clinic)  care ating un nivel maxim la 2 saptamani, urmata de scaderea progresiva a acestora pana la niveluri nedetectabile. Aproape simultan se produce o crestere a anticorpilor VCA IgG. Majoritatea pacientilor cu mononucleoza infectioasa prezinta la prima testare niveluri crescute de anticorpi VCA IgG si IgM. In timp ce VCA IgM dispar in 2-3 luni de la debutul bolii, VCA IgG persista indefinit la persoanele sanatoase.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus herpetic 1+2 IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">52<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow168'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus herpetic 1+2 IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">52<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow169'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus rubeolic IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">51<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow170'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus rubeolic IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">51<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow171'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus rujeolic IgM, IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">198<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow172'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti virus Varicella Zoster IgM\/IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">86<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow173'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgA anti Chlamydia pneumoniae **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">208<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow174'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgG anti Helicobacter pylori **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">54<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow175'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgG anti Listeria monocytogenes \u2013 serologie **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">93<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow176'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgG anti Chlamydia psittaci **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">143<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow177'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgG, IgM anti Chlamydia pneumoniae **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">149<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow178'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi IgM, IgG anti Borrelia Burgdorferi (Blot) ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow179');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">178<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow179'><td colspan='4'>Borrelia burgdorferi (B.b.) face parte din ordinul Spirochaetales, familia Spirochaetaceae, genul Borrelia \u015fi a fost izolat\u0103 \u00een SUA, in anul 1982, din intestinul c\u0103pu\u015fei Ixodes dammini, de catre Dr. Willy Burgdorfer, al c\u0103rui nume \u00eel poart\u01032.<br \/>\n<br \/>\nStudiul diferen\u0163elor antigenice dintre tulpinile izolate \u00een America \u015fi Europa (izolat\u0103 din capu\u0219a Ixodes ricinus) a permis recunoa\u015fterea implic\u0103rii \u00een patologia uman\u0103 a trei genospecii care alc\u0103tuiesc complexul Borrelia burgdorferi sensu lato: Borrelia burgdorferi sensu stricto (ce cuprinde toate tulpinile izolate \u00een America de Nord) dar \u0219i B. garinii \u015fi B. afzelii.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen Europa circul\u0103 toate cele trei genospecii, dar predomin\u0103 B. garinii \u015fi B. afzelii1;2;4. \u00cen plus fa\u0163\u0103 de cele 3 genospecii men\u0163ionate s-a constatat recent implicarea, \u00een unele cazuri din Europa, \u015fi a unei alte specii: Borrelia spielmanii3. Odata cu descifrarea genomului bacterian al Borreliei s-au izolat numeroase antigene cu rol important \u00een patogenie \u015fi diagnostic2.<br \/>\n<br \/>\nAcest test este folosit ca metod\u0103 de confirmare (confirm\u0103 prezen\u0163a anticorpilor IgM \u015fi IgG specifici fa\u0163\u0103 de bacteriile apar\u0163in\u00e2nd grupului Borrelia burgdorferi sensu lato), a rezultatelor pozitive \u015fi echivoce ob\u0163inute prin screeningul serologic, realizat cu teste imunoenzimatice1;2;3;4.<br \/>\n<br \/>\nAntigenele specifice sunt produse prin recombinare, prin folosirea unor tulpini de E coli. \u00cen compara\u0163ie cu lizatul conven\u0163ional, folosirea proteinelor recombinante prezint\u0103 un avantaj, deoarece este mimat\u0103 exprimarea antigenic\u0103 in vivo \u015fi este oferit\u0103 \u00een acela\u015fi test si o combina\u0163ie de antigene, provenite de la cele patru genospecii de Borrelia.<br \/>\n<br \/>\nSpre deosebire de testele screening, testul de confirmare permite o detec\u0163ie selectiv\u0103 a anticorpilor prezen\u021bi \u00een diferitele etape ale infec\u0163iei. Astfel, prezen\u021ba de antigene tip OspC \u015fi p41 este asociat\u0103 cu r\u0103spunsul imun de tip IgM, \u00een timp ce antigenele tip OspB, p39 \u015fi p58 sunt biomarkeri cert asocia\u0163i cu r\u0103spunsul imun de tip IgG. De asemenea, producerea de anticorpi sintetizati \u00eempotriva antigenului de tip VlsE este detectat\u0103 ca \u0219i r\u0103spuns imun de tip IgG<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Aspergillus (galactomannan) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">130<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow180'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Campylobacter in materii fecale **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">130<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow181'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Chlamydia trachomatis * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow182');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow182'><td colspan='4'>Antigen Chlamydia trachomatis<br \/>\nTestul detecteaz\u0103 antigenul Chlamydia trachomatis, o bacterie responsabil\u0103 de infec\u021bii genitale, oculare \u0219i respiratorii. Este utilizat pentru diagnosticarea infec\u021biilor active, care pot fi asimptomatice sau pot provoca uretrit\u0103, cervicit\u0103 sau boala inflamatorie pelvian\u0103. Se analizeaz\u0103 mostre de secre\u021bii genitale sau urin\u0103. Un diagnostic prompt este esen\u021bial pentru prevenirea complica\u021biilor precum infertilitatea. Tratamentul implic\u0103 antibiotice, iar depistarea partenerilor sexuali este crucial\u0103 pentru controlul r\u0103sp\u00e2ndirii infec\u021biei.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Hbe **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">98<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow183'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Hbs \u2013 screening <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow184');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow184'><td colspan='4'>Antigen HBs Screening<br \/>\nAcest test detecteaz\u0103 antigenul de suprafa\u021b\u0103 al virusului hepatitei B (HBV), indic\u00e2nd o infec\u021bie activ\u0103 sau purt\u0103tor cronic. Este unul dintre cei mai importan\u021bi markeri folosi\u021bi \u00een diagnosticarea hepatitei B. Rezultatul pozitiv necesit\u0103 teste suplimentare pentru confirmare \u0219i evaluarea func\u021biei hepatice. Hepatita B poate fi asimptomatic\u0103 sau poate provoca leziuni hepatice severe, inclusiv ciroz\u0103 \u0219i cancer. Vaccinarea este metoda principal\u0103 de preven\u021bie.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen HBS cantitativ **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">250<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow185'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen HDV, Hepatita D**<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">196<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">15 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow186'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Helicobacter pylori in materii fecale <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow187');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow187'><td colspan='4'>Antigen Helicobacter pylori<br \/>\nTestul detecteaz\u0103 antigenul Helicobacter pylori \u00een scaun, indic\u00e2nd prezen\u021ba bacteriei care colonizeaz\u0103 stomacul. H. pylori este asociat cu gastrita cronic\u0103, ulcerul gastric \u0219i duodenal, precum \u0219i cu riscul crescut de cancer gastric. Este o metod\u0103 neinvaziv\u0103, recomandat\u0103 at\u00e2t pentru diagnosticarea ini\u021bial\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru monitorizarea tratamentului. Eradicarea infec\u021biei implic\u0103 o combina\u021bie de antibiotice \u0219i inhibitori ai pompei de protoni.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Rotavirus\/ Adenovirus in materii fecale **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">111<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow188'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Sars \u2013 CoV2 \u2013 test rapid * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow189');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow189'><td colspan='4'>Antigen Sars CoV-2 (test rapid)<br \/>\nAcest test detecteaz\u0103 proteinele specifice virusului SARS-CoV-2, fiind utilizat pentru diagnosticarea COVID-19. Rezultatele sunt disponibile \u00een 15-30 de minute \u0219i sunt utile \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103 sau screening de mas\u0103. Testul este mai eficient \u00een faza acut\u0103 a bolii, c\u00e2nd \u00eenc\u0103rc\u0103tura viral\u0103 este mare. Un rezultat pozitiv confirm\u0103 infec\u021bia, dar un test PCR este recomandat pentru confirmarea definitiv\u0103 \u00een cazuri clinice dubioase.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Sars-CoV2 + Influenza A\/B *<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">150<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow190'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen virus Influenza A\/B * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow191');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow191'><td colspan='4'>Antigen Virus Influenza A\/B<br \/>\nTestul identific\u0103 antigenele virusurilor gripale de tip A \u0219i B din probe respiratorii. Este utilizat pentru diagnosticarea rapid\u0103 a gripei, mai ales \u00een sezonul epidemic. Rezultatele sunt disponibile \u00een c\u00e2teva minute, facilit\u00e2nd ini\u021bierea tratamentului antiviral \u00een primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Este util \u00een special pentru grupele de risc, precum v\u00e2rstnicii sau pacien\u021bii cu boli cronice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ARN viral hepatita C (cantitativ) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">517<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow192'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Aspergillus fumigatus \u2013 Anticorpi IgA, IgG, IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">437<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow193'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Candida, antigene solubile **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">105<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow194'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Citomegalovirus, Aviditate IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">259<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow195'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Diagnostic molecular infectii respiratorii bacteriene  \u2013 testare sindromica **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">282<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow196'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Echinococcus \u2013 confirmare IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">255<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow197'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Epstein Barr Virus Early Antigen IgG, anticorpi anti-EA IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">171<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow198'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Factor reumatoid IgA, IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">246<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow199'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Candida Albicans **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">78<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow200'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Listeria monoytogenes \u2013 serologie **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">131<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow201'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Mumps IgG, serologie **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">80<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow202'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Mycoplasme urogentiale IgG \u2013 serologie **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">275<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow203'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Parvovirus B19 IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">167<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow204'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Parvovirus B19 IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">156<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow205'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil extins boli hepatice autoimune Blot **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">209<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow206'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil serologic virus Epstein Barr **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">341<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow207'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil serologic virus Herpes Simplex Anticorpi IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">125<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow208'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil serologic virus Herpes Simplex Anticorpi IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">56<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow209'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil TORCH **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">335<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow210'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">RPR \/ VDRL <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow211');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow211'><td colspan='4'>RPR\/VDRL (Reac\u021bia de screening pentru sifilis)<br \/>\nTestele RPR (Rapid Plasma Reagin) \u0219i VDRL (Venereal Disease Research Laboratory) sunt utilizate pentru depistarea sifilisului, o infec\u021bie cu transmitere sexual\u0103. Acestea detecteaz\u0103 anticorpii produ\u0219i \u00een r\u0103spuns la infec\u021bia cu Treponema pallidum, bacteria responsabil\u0103 de sifilis. Testele sunt folosite at\u00e2t pentru diagnosticarea sifilisului activ, c\u00e2t \u0219i pentru monitorizarea tratamentului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Rubella IgG aviditate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">479<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">20 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow212'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">SARS COV2 \u2013 Anticorpi neutralizanti anti proteina Spike **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">137<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow213'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Toxoplasma gondi Aviditate IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">211<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow214'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TPHA \u2013 syphilis (confirmare) <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow215');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow215'><td colspan='4'>TPHA confirmare<br \/>\nTestul TPHA (Treponema pallidum hemagglutination assay) este utilizat pentru confirmarea diagnosticului de sifilis, detect\u00e2nd anticorpi specifici \u00eempotriva bacteriei Treponema pallidum, responsabil\u0103 de infec\u021bia cu sifilis. Este un test de confirmare dup\u0103 un rezultat pozitiv al testelor de screening (VDRL sau RPR). TPHA confirm\u0103 infec\u021bia activ\u0103 sau preexistent\u0103 cu sifilis.<\/td><\/tr><\/table><h2>Marker Tumoral<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">AFP \u2013 alfa-fetoproteina * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow216');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">55<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow216'><td colspan='4'>Alfa-fetoproteina (AFP)<br \/>\nAFP este o protein\u0103 produs\u0103 \u00een principal de ficatul \u0219i sacul vitelin al f\u0103tului. La adul\u021bi, nivelurile crescute pot indica afec\u021biuni hepatice, cum ar fi hepatita cronic\u0103, ciroza sau anumite tipuri de cancer, inclusiv carcinom hepatocelular. La femeile \u00eens\u0103rcinate, testul AFP face parte din screening-ul prenatal, ajut\u00e2nd la detectarea anomaliilor fetale, cum ar fi defectele de tub neural. Valorile normale variaz\u0103 \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 \u0219i sex, iar interpretarea trebuie corelat\u0103 cu alte investiga\u021bii clinice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">beta\u20132 microglobulina serica **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">104<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow217'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CA 125 (ovarian, pancreas) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow218');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">55<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow218'><td colspan='4'>CA125 este un marker tumoral utilizat \u00een principal pentru detectarea \u0219i monitorizarea cancerului ovarian. Nivelurile crescute pot fi asociate \u0219i cu alte afec\u021biuni, precum endometrioza, fibroamele uterine sau inflama\u021biile pelvine. Testul nu este specific pentru cancer, dar este util \u00een monitorizarea tratamentului \u0219i detectarea recuren\u021belor. Este recomandat \u00een combina\u021bie cu alte investiga\u021bii, cum ar fi ecografia transvaginal\u0103, pentru diagnosticarea precoce.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CA 15-3 (marker tumoral mamar) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow219');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow219'><td colspan='4'>CA 15-3 este un marker tumoral utilizat \u00een principal pentru monitorizarea cancerului de s\u00e2n. Nivelurile crescute pot indica progresia bolii, recuren\u021ba sau metastazele, dar ele pot ap\u0103rea \u0219i \u00een alte afec\u021biuni, cum ar fi cancerul pulmonar, hepatic sau afec\u021biuni benigne precum bolile hepatice sau mastopatiile. Nu este un test de diagnostic precoce, dar este valoros \u00een urm\u0103rirea r\u0103spunsului la tratament.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CA 19-9 (gastrointestinal, ovarian) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow220');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow220'><td colspan='4'>CA 19-9 este un marker tumoral asociat cu cancerul pancreatic, dar poate fi crescut \u0219i \u00een alte afec\u021biuni, precum cancerul colorectal, hepatic sau biliare. Este utilizat mai ales pentru monitorizarea evolu\u021biei bolii \u0219i eficien\u021bei tratamentului, nu ca instrument de diagnostic precoce. Cre\u0219teri moderate pot ap\u0103rea \u00een condi\u021bii benigne, precum pancreatita sau calculii biliari.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CA 50 (cancer pancreas\/colorectal) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">217<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow221'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CA 72-4 (cancer tract digestiv\/ovar) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">116<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow222'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Calcitonina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">74<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow223'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Catecolamine urinare (urina de 24 h) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">230<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow224'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CEA \u2013 Antigen carcinoembrionar  * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow225');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow225'><td colspan='4'>CEA este un marker tumoral folosit pentru monitorizarea cancerelor gastrointestinale, mai ales colorectal, dar \u0219i a celor pulmonare sau mamare. Nivelurile crescute pot sugera recuren\u021ba sau metastazele, \u00eens\u0103 valori crescute pot ap\u0103rea \u0219i \u00een afec\u021biuni benigne, precum fumatul, hepatita sau boala Crohn. Este important \u00een urm\u0103rirea tratamentului, dar nu este specific pentru un anumit tip de cancer.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cyfra 21-1 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">77<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow226'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Free PSA \u2013 Antigen specific prostatic liber <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow227');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow227'><td colspan='4'>PSA liber<br \/>\nAntigenul specific prostatic (PSA) liber este o frac\u021biune a PSA total utilizat\u0103 pentru diagnosticarea \u0219i monitorizarea afec\u021biunilor prostatei, inclusiv cancerul prostatic. Raportul PSA liber\/PSA total ajut\u0103 la diferen\u021bierea dintre cancer \u0219i hiperplazia benign\u0103. Este recomandat b\u0103rba\u021bilor cu valori PSA totale u\u0219or crescute sau cu simptome urinare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Gastrina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">304<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow228'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">NSE \u2013 Enolaza neuron specifica **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">91<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow229'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Procalcitonina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">134<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow230'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PSA \u2013 Antigen specific prostatic  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow231');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow231'><td colspan='4'>PSA (Antigenul Specific Prostatic)<br \/>\nPSA este o protein\u0103 produs\u0103 de glanda prostatic\u0103. M\u0103surarea nivelului PSA din s\u00e2nge este esen\u021bial\u0103 pentru diagnosticarea \u0219i monitorizarea cancerului de prostat\u0103, dar \u0219i a altor afec\u021biuni benigne ale prostatei. Este recomandat b\u0103rba\u021bilor mai \u00een v\u00e2rst\u0103 sau celor cu factori de risc pentru cancerul prostatic.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">S100 \u2013 Sangtek 100 melanom **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">188<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow232'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">SCC \u2013 Antigen tumoral **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">74<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow233'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Imunologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Albumina urinara \u2013 rata de excre\u021bie in 24h ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow234');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">48<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow234'><td colspan='4'>Albuminuria se refer\u0103 la prezen\u021ba albuminei \u00een urin\u0103, un indicator al func\u021biei renale. \u00cen mod normal, rinichii filtreaz\u0103 cantit\u0103\u021bi mici de albumin\u0103, dar atunci c\u00e2nd ace\u0219tia sunt afecta\u021bi, albumina poate ajunge \u00een urin\u0103 \u00eentr-o cantitate mai mare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Aldolaza ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow235');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">51<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow235'><td colspan='4'>Aldolaza este o enzima implicata in glicoliza anaeroba, convertind 1,6 difosfo-fructoza in fosfat dihidroxiacetona si 3 fosfo-gliceraldehida. Este un tetramer a carui structura primara difera in functie de tesutul care il sintetizeaza, fiind compus din una din cele trei subunitati cunoscute: A, B  si C. Dintre cele patru izoenzime descrise, AAAA se gaseste predominant la nivelul muschilor scheletici, BBBB in ficat, CCCC in creier si alte tesuturi, iar izoenzima hibrid AAAC este prezenta in diferite tesuturi, dar in concentratii foarte mici. Metodele enzimatice de evidentiere a aldolazei determina activitatea totala a enzimei, nefiind specifica pentru muschi.<br \/>\n<br \/>\nAcest test poate evalua distrugerea musculara si poate diferentia slabiciunea musculara de cauza neurologica (cu valori normale ale aldolazei) de cea de etiologie musculara propriu-zisa.  <br \/>\n<br \/>\nDe asemenea, valori ridicate ale aldolazei pot fi intalnite in hepatite, infarct miocardic, pancreatita hemoragica, gangrena, delirium tremens si unele tipuri de neoplazii4,5.<br \/>\n<br \/>\nRecomandari pentru determinarea aldolazei serice<br \/>\n<br \/>\nafectiuni musculare;<br \/>\ndistrofie musculara progresiva Duchenne;<br \/>\ndermatomiozita;<br \/>\npolimiozita;<br \/>\ntrichineloza;<br \/>\nmiopatii;<br \/>\nmonitorizarea pacientilor cu distrofie musculara;<br \/>\ndiagnostic diferential cu bolile neurologice (ex. poliomielita, miastenia gravis, scleroza multipla)<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alfa\u20132 macroglobulina ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow236');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">108<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow236'><td colspan='4'>Alfa-2-macroglobulina (A2M) este cea mai mare protein\u0103 plasmatic\u0103 nonimunoglobulinic\u0103 (greutate molecular\u0103 de 725 kDa), fiind alc\u0103tuita din 4 lan\u0163uri polipeptidice ce con\u0163in o secven\u0163\u0103 specific\u0103 de aproximativ 35 aminoacizi (regiunea \u201cmomeal\u0103\u201d) \u015fi un domeniu tioester similar cu cel din structura frac\u0163iunilor C3 \u015fi C4 ale complementului. Este un inhibitor endoproteazic cu spectru larg, put\u00e2nd inactiva aproape toate tipurile de serin, tiol, metal \u015fi carboxil proteaze.<br \/>\n<br \/>\nEnzimele se leag\u0103 \u015fi cliveaz\u0103 regiunea \u201cmomeal\u0103\u201d form\u00e2ndu-se astfel un complex covalent \u00een care A2M sufer\u0103 o modificare conforma\u0163ional\u0103 form\u00e2nd A2M activat\u0103 care se leag\u0103 de receptorii specifici de pe macrofage. S-au descris mai multe forme de A2M, care difer\u0103 \u00eentre ele prin compozi\u0163ia \u00een acid sialic, manoza \u015fi galactoza, care pot fi separate prin focusare izoelectric\u01037.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen condi\u0163ii normale, nivelul seric de A2M este mai crescut la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u0163i, ca r\u0103spuns la secre\u0163ia de estrogeni7.<br \/>\n<br \/>\nA2M este una din proteinele de faz\u0103 acut\u0103. Multe citokine, incluz\u00e2nd TGF-beta, IL1, IL2, IL6, PDGF, FGF, VEGF,  se leag\u0103 de A2M, \u00een unele cazuri aceasta reprezent\u00e2nd o cale de transport \u015fi posibil o modalitate de prelungire a duratei vie\u0163ii biologice, iar \u00een alte cazuri legarea de A2M determin\u0103 inhibarea unora din activit\u0103\u0163ile biologice ale liganzilor. Interac\u0163iunea dintre A2M \u015fi citokine se crede c\u0103 moduleaz\u0103 expresia proteinelor de faz\u0103 acut\u0103 \u00een hepatocite. De asemenea, A2M a fost raportat ca un important factor antiapoptotic pentru celulele musculare netede vasculare2.<br \/>\n<br \/>\nA2M func\u0163ioneaz\u0103, de asemenea, ca un inhibitor al coagul\u0103rii prin inactivarea trombinei \u015fi FXa \u015fi ca inhibitor al fibrinolizei prin inactivarea plasminei \u015fi kalikreinei.<br \/>\n<br \/>\nA2M a fost implicat\u0103 \u00een boala Alzheimer pe baza abilit\u0103\u0163ii sale de a media clearance-ul \u015fi degradarea A\u03b2, componentul major al depozitelor de \u03b2-amiloid, mo\u015ftenirea unei dele\u0163ii la nivelul exonului 18 a genei A2M  de pe cromozomul 12 conferind risc crescut de boala Alzheimer. De asemenea Saunders et al. (2003) au g\u0103sit o asociere genetic\u0103 semnificativ\u0103 a dele\u0163iei respective \u015fi a 2 polimorfisme cu boala Alzheimer, dar alte studii efectuate nu au confirmat aceast\u0103 asociere6.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen sindromul nefrotic majoritatea proteinelor str\u0103bat membrana de ultrafiltrare \u015fi ajung \u00een urin\u0103, lucru ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu A2M datorit\u0103 dimensiunilor sale \u015fi, ca urmare, proteina este re\u0163inut\u0103 \u00een fluxul sanguin \u015fi men\u0163ine \u00eempreun\u0103 cu albumina presiunea oncotic\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, concentra\u0163ia seric\u0103 poate atinge nivele p\u00e2n\u0103 la de 10 ori mai mari dec\u00e2t valorile de referin\u0163\u01035;7.<br \/>\n<br \/>\nPacien\u0163ii cu boli proteolitice, cum ar fi pancreatita acut\u0103, prezint\u0103 concentra\u0163ii serice sc\u0103zute care se coreleaz\u0103 cu severitatea bolii3:5. Concentra\u0163iile sc\u0103zute de A2M nu determin\u0103 o stare patologic\u0103 \u015fi nu se cunoa\u015fte nici o deficien\u0163\u0103 specific\u0103 a A2M7. A2M constituie unul din testele care fac parte din profilele de investiga\u0163ii non-invazive ale func\u0163iei hepatice denumite Fibrotest-Actitest \u015fi Fibromax<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alfa-lactalbumina, IgE specific **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">87<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow237'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">AMA \u2013 Anticorpi antimitocondriali **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">100<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow238'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ANA \u2013 Anticorpi antinucleari (imunofluorescenta) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">85<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow239'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti ADN dublu catenar** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow240');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">77<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow240'><td colspan='4'>Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boal\u0103 inflamatorie cronic\u0103 autoimun\u0103 care apare predominant la femei de v\u00e2rst\u0103 reproductiv\u0103. Anticorpii anti-ADN dublu catenar (anti-ADNdc) reprezint\u0103 marca acestei afec\u0163iuni.<br \/>\n<br \/>\nDetec\u0163ia anticorpilor \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva ADN  este important\u0103 at\u00e2t \u00een diagnosticul lupusului eritematos sistemic c\u00e2t \u015fi \u00een evaluarea activit\u0103\u0163ii bolii, \u00een special la pacien\u0163ii cu nefrit\u0103 lupic\u0103.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-ADN sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een 2 tipuri: anticorpi anti-ADNdc (nativ) \u015fi anticorpi anti-ADN monocatenar (denaturat). Anticorpii anti ADNdc (nativ) recunosc \u00een principal epitopii stratului extern ai scheletului dezoxiriboza-fosfat din dublul helix format de cele 2 catene polinucleotidice ale ADN-ului. Anticorpii anti-ADN monocatenar recunosc epitopii stratului intern reprezentat de bazele azotate purinice \u015fi pirimidinice.<br \/>\n<br \/>\nPrevalen\u0163a anticorpilor anti-ADNdc la pacien\u0163ii cu LES este de 60-90%, \u00een func\u0163ie de metoda de detec\u0163ie utilizat\u0103 \u015fi de gradul de activitate al bolii. Anticorpii anti-ADNdc pot fi detecta\u0163i ocazional \u015fi la pacien\u0163ii cu alte boli autoimune, \u00een infec\u0163ii (Epstein-Barr, hepatita B), dup\u0103 administrarea anumitor medicamente (hidralazina, interferon, inhibitori de TNF) \u015fi \u00een rare cazuri, la oamenii s\u0103n\u0103to\u015fi, 85% din ace\u015ftia put\u00e2nd dezvolta LES  \u00een 5 ani de la detec\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a anticorpilor anti-ADN3, 4, 5, 6.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-nucleozomi sunt de asemenea un marker exclusiv de lupus eritematos sistemic. Studii clinice au demonstrat c\u0103 anticorpii anti-ADNdc sunt \u00eentotdeauna asocia\u0163i cu anticorpi anti-nucleozomi, iar anticorpii anti-nucleozomi apar \u00eenaintea anticorpilor anti-ADNdc.<br \/>\n<br \/>\nPentru detec\u0163ia anticorpilor anti-ADNdc sunt utilizate \u00een mod curent 3 tipuri de metode: metoda imunoenzimatic\u0103, metoda RIA (testul Farr) \u015fi metoda imunofluorescen\u0163ei indirecte utiliz\u00e2nd ca substrat Crithidia luciliae (CLIFT), metoda RIA fiind considerat\u0103 gold-standard.<br \/>\n<br \/>\nTestul anti-ADNdc \u2013 nucleozomi ELISA utilizat \u00een laboratorul nostru demonstreaz\u0103 o sensibilitate mai mare, p\u0103str\u00e2nd aceea\u015fi specificitate, \u00een compara\u0163ie cu tehnica gold-standard \u2013 testul Farr. Astfel, \u00eentr-un studiu de cohort\u0103 efectuat la Spitalul Universitar Charite din Berlin, serurile a 964 pacien\u0163i (207 pacien\u0163i cu SLE, 357 pacien\u0163i cu alte boli reumatismale \u2013 162 pacien\u0163i cu artrit\u0103 reumatoid\u0103, 88 pacien\u0163i cu sindrom Sjoegren, 81 pacien\u0163i cu scleroz\u0103 sistemic\u0103, 26 pacien\u0163i cu miozit\u0103 \u2013 \u015fi 400 donatori s\u0103n\u0103to\u015fi) au fost analizate utiliz\u00e2nd pentru detec\u0163ia anticorpilor anti-ADNdc 5 metode diferite: metoda RIA, anti-ADNdc ELISA, anti-nucleozomi ELISA, CLIFT (Crithidia luciliae immunofluorescence test) \u015fi anti-ADNdc-nucleozomi ELISA 3, 4, 5, 6.<br \/>\n<br \/>\nCompar\u00e2ndu-se semnifica\u0163ia clinic\u0103 a acestei metode cu tehnicile deja utilizate, inclusiv cu metoda RIA considerata gold-standard, testul anti-ADNdc-nucleozomi ELISA a ar\u0103tat o sensibilitate superioar\u0103 (60.9%) fa\u0163\u0103 de metoda gold-standard (52%), cu o specificitate de 98.9% \u00een toate serurile analizate la un cut-off de 100 UI\/ml. Acest lucru se datoreaz\u0103 tehnicii inovative de cuplare a antigenului la microplac\u0103. Studii efectuate recent au ar\u0103tat faptul c\u0103, la pacien\u0163ii cu boli autoimune, nucleozomii, ce con\u0163in ADNdc (\u015fi nu ADN-ul izolat) reprezint\u0103 principalul stimul imunogen in vivo. <br \/>\n<br \/>\nDin acest motiv substratul antigenic folosit, in vitro, \u00een testul nostru este reprezentat de ADNdc cuplat la faza solid\u0103 cu frac\u0163iuni de nucleozomi \u00eenalt purifica\u0163i,  \u00een contrast cu tehnicile conven\u0163ionale de detec\u0163ie a anticorpilor anti-ADNdc care utilizeaz\u0103 ca substan\u0163\u0103 de cuplare a antigenului la microplaca de reac\u0163ie protamina sau poli-L-lizina, ce pot da reac\u0163ii nespecifice. Configurarea speciala a antigenului \u00een testul anti-ADNdc \u2013 nucleozomi ELISA asigur\u0103 o prezentare autentic\u0103 a epitopilor majori relevan\u0163i \u015fi minimalizeaz\u0103 rezultatele fals-pozitive. In plus, testul are avantajul c\u0103 nu implic\u0103 o metod\u0103 radioactiv\u0103 3, 4, 5, 6. <br \/>\n<br \/>\nO concentra\u0163ie crescut\u0103 de anticorpi anti-ADN dublu catenar-nucleozomi ELISA este semnificativ\u0103 pentru diagnosticul de LES. S-a demonstrat c\u0103 testul  anti-ADNdc-nucleozomi ELISA poate detecta peste 18% mai multe cazuri de LES decat testele conven\u0163ionale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti cardiolipinici IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow241');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">79<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow241'><td colspan='4'>Anticorpii anticardiolipinici apar\u0163in grupului anticorpilor antifosfolipidici specifici pentru fosfolipidele anionice (\u00eenc\u0103rcate negativ), componente ale membranelor celulare1. Fosfolipidele anionice (de exemplu, fosfatdilserina) sunt localizate pe suprafa\u0163a citoplasmatic\u0103 a membranei \u00een timp ce fosfolipodele neutre (cum ar fi fosfadilcolina) se g\u0103sesc predominant la suprafa\u0163a extern\u0103.<br \/>\n<br \/>\nFosfolipidele membranare particip\u0103 la anumite procese celulare importante cum ar fi schimbul transmembranar de metaboli\u0163i \u015fi transferul de semnale moleculare; servesc de asemenea ca platforme pentru constituirea complexelor proteine-lipide. Activarea celular\u0103 este \u00eenso\u0163it\u0103 adesea de mobilizarea fosfolipidelor anionice c\u0103tre suprafa\u0163a extern\u0103 a membranei. De exemplu, \u00een cursul procesului de coagulare fosfadilserina este translocat\u0103 de pe fa\u0163a intern\u0103 a membranei trombocitare oferind o suprafa\u0163a de asamblare pentru complexul protrombinazei care catalizeaz\u0103 generarea de trombin\u0103.<br \/>\n<br \/>\nComplexele formate de fosfolipidele anionice \u015fi proteinele plasmatice endogene furnizeaz\u0103 epitopi pentru anticorpii naturali. \u00cen mod normal, plasma con\u0163ine concentra\u0163ii sc\u0103zute de astfel de autoanticorpi de tip IgG ce prezint\u0103 o afinitate moderat\u0103. Nivelurile patologice sunt consecin\u0163a pierderii toleran\u0163ei imunologice \u015fi a produc\u0163iei excesive de autoanticorpi2.<br \/>\n<br \/>\nCardiolipina este un fosfolipid acid, derivat din glicerol \u015fi a fost pentru prima dat\u0103 izolat\u0103 \u00een 1941 din cordul bovin, de unde provine \u015fi denumirea sa1.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anticardiolipinici sunt adesea prezen\u0163i la persoanele cu sindrom antifosfolipidic (Hughes). Acesta constituie o boal\u0103 autoimun\u0103 caracterizat\u0103 prin repetate tromboze arteriale \u015fi venoase, sarcini pierdute recurent \u015fi\/sau trombocitopenie asociate cu prezen\u0163a anticorpilor anticardiolipinici, a anticoagulantului lupic sau a anticorpilor anti-\u03b22 glicoproteina-1.<br \/>\n<br \/>\nExist\u0103 2 forme clinice de sindrom antifosfolipidic: primar (53% din cazuri) sau \u00een asociere cu alte afec\u0163iuni autoimune (LES, sindrom Sj\u00f6gren, sclerodermie, boal\u0103 mixt\u0103 de \u0163esut conjunctiv, artrit\u0103 reumatoid\u0103, artrit\u0103 psoriazic\u0103, vasculite, boala Crohn, etc.)3.<br \/>\n<br \/>\nMajoritatea anticorpilor anticardiolipinici recunosc drept \u0163int\u0103 antigenic\u0103 \u03b22 glicoproteina 1, exprimat\u0103 pe suprafa\u0163a celulelor endoteliale \u015fi a trombocitelor. Autoanticorpii anti-\u03b22 glicoproteina 1 activeaz\u0103 celula endotelial\u0103, monocitele \u015fi trombocitele, av\u00e2nd un efect procoagulant4.<br \/>\n<br \/>\nTestul de aglutinare VDRL folosit de mult timp \u00een diagnosticul sifilisului, se bazeaz\u0103 pe detectarea anticorpilor anticardiolipinici. Un VDRL repetat pozitiv \u00een absen\u0163a TPHA exclude diagnosticul de sifilis \u015fi impune continuarea investiga\u0163iilor \u00een vederea identific\u0103rii unui posibil sindrom antifosfolipidic.<br \/>\n<br \/>\nTestele imunoenzimatice pentru detectarea anticorpilor anticardiolipinici sunt de 100 ori mai sensibile dec\u00e2t testul VDRL \u015fi genereaz\u0103 mult mai multe rezultate pozitive.<br \/>\n<br \/>\nCriteriile pentru diagnosticul de laborator al sindromului antifosfolipidic includ prezen\u0163a anticoagulantului lupic, a anticorpilor anticardiolipinici de tip IgG \u015fi\/sau IgM \u00een titruri moderate sau crescute (>40 GPL, >40 MPL sau >percentila 99 a limitei superioare de referin\u0163\u0103) sau a anticorpilor anti-\u03b22 glicoproteina-1 de tip IgG \u015fi\/sau IgM (\u00een titruri >percentila 99 a limitei superioare de referin\u0163\u0103).<br \/>\n<br \/>\nPentru oricare din ace\u015fti anticorpi trebuie s\u0103 existe cel pu\u0163in dou\u0103 rezultate pozitive ob\u0163inute la un interval de minim 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Anticorpii anticardiolipinici \u015fi anticorpii anti-\u03b22 glicoproteina-1 de tip IgA nu au fost inclu\u015fi \u00een criteriile de diagnostic datorit\u0103 lipsei lor de specificitate5.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen general, anticorpii anticardiolipinici sunt mai sensibili dec\u00e2t anticoagulantul lupic pentru detectarea sindromului antifosfolipidic. Anticorpii sunt prezen\u0163i la 80-90% din pacien\u0163ii cu sindrom antifosfolipidic, av\u00e2nd o frecven\u0163\u0103 de cinci ori mai mare \u00een aceast\u0103 afec\u0163iune dec\u00e2t anticoagulantul lupic. Cu toate acestea, anticoagulantul lupic este considerat a fi mai specific dec\u00e2t anticorpii anticardiolipinici6.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anticardiolipinici \u2013 episoade de tromboz\u0103 venoas\u0103 sau arterial\u0103, survenite \u00een special la pacien\u0163i tineri, \u00een absen\u0163a oric\u0103rui diagnostic alternativ sau a altei etiologii trombotice; avorturi spontane, na\u015ftere prematur\u0103 sau na\u015ftere de f\u0103t mort (cu f\u0103t morfologic normal); evaluarea riscului trombotic la pacien\u0163ii diagnostica\u0163i cu boli de \u0163esut conjunctiv; evaluarea unei trombocitopenii neexplicabile; test VDRL pozitiv \u00een absen\u0163a TPHA<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti cardiolipinici IgM ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow242');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">79<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow242'><td colspan='4'>Anticorpii anticardiolipinici apar\u021bin grupului anticorpilor antifosfolipidici specifici pentru fosfolipidele anionice (\u00eenc\u0103rcate negativ), componente ale membranelor celulare1. Fosfolipidele anionice (de exemplu, fosfatdilserina) sunt localizate pe suprafa\u021ba citoplasmatic\u0103 a membranei \u00een timp ce fosfolipodele neutre (cum ar fi fosfadilcolina) se g\u0103sesc predominant la suprafa\u021ba extern\u0103.<br \/>\n<br \/>\nFosfolipidele membranare particip\u0103 la anumite procese celulare importante cum ar fi schimbul transmembranar de metaboli\u021bi \u0219i transferul de semnale moleculare; servesc de asemenea ca platforme pentru constituirea complexelor proteine-lipide. Activarea celular\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 adesea de mobilizarea fosfolipidelor anionice c\u0103tre suprafa\u021ba extern\u0103 a membranei. De exemplu, \u00een cursul procesului de coagulare fosfadilserina este translocat\u0103 de pe fa\u021ba intern\u0103 a membranei trombocitare oferind o suprafa\u021ba de asamblare pentru complexul protrombinazei care catalizeaz\u0103 generarea de trombin\u0103.<br \/>\n<br \/>\nComplexele formate de fosfolipidele anionice \u0219i proteinele plasmatice endogene furnizeaz\u0103 epitopi pentru anticorpii naturali. \u00cen mod normal, plasma con\u021bine concentra\u021bii sc\u0103zute de astfel de autoanticorpi de tip IgG ce prezint\u0103 o afinitate moderat\u0103. Nivelurile patologice sunt consecin\u021ba pierderii toleran\u021bei imunologice \u0219i a produc\u021biei excesive de autoanticorpi2.<br \/>\n<br \/>\nCardiolipina este un fosfolipid acid, derivat din glicerol \u0219i a fost pentru prima dat\u0103 izolat\u0103 \u00een 1941 din cordul bovin, de unde provine \u0219i denumirea sa1.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anticardiolipinici sunt adesea prezen\u021bi la persoanele cu sindrom antifosfolipidic (Hughes). Acesta constituie o boal\u0103 autoimun\u0103 caracterizat\u0103 prin repetate tromboze arteriale \u0219i venoase, sarcini pierdute recurent \u0219i\/sau trombocitopenie asociate cu prezen\u021ba anticorpilor anticardiolipinici, a anticoagulantului lupic sau a anticorpilor anti-\u03b22 glicoproteina-1. Exist\u0103 2 forme clinice de sindrom antifosfolipidic: primar (53% din cazuri) sau \u00een asociere cu alte afec\u021biuni autoimune (LES, sindrom Sj\u00f6gren, sclerodermie, boal\u0103 mixt\u0103 de \u021besut conjunctiv, artrit\u0103 reumatoid\u0103, artrit\u0103 psoriazic\u0103, vasculite, boala Crohn, etc.)3.<br \/>\n<br \/>\nMajoritatea anticorpilor anticardiolipinici recunosc drept \u021bint\u0103 antigenic\u0103 \u03b22 glicoproteina 1, exprimat\u0103 pe suprafa\u021ba celulelor endoteliale \u0219i a trombocitelor. Autoanticorpii anti-\u03b22 glicoproteina 1 activeaz\u0103 celula endotelial\u0103, monocitele \u0219i trombocitele, av\u00e2nd un efect procoagulant4.<br \/>\n<br \/>\nTestul de aglutinare VDRL folosit de mult timp \u00een diagnosticul sifilisului, se bazeaz\u0103 pe detectarea anticorpilor anticardiolipinici. Un VDRL repetat pozitiv \u00een absen\u021ba TPHA exclude diagnosticul de sifilis \u0219i impune continuarea investiga\u021biilor \u00een vederea identific\u0103rii unui posibil sindrom antifosfolipidic.<br \/>\n<br \/>\nTestele imunoenzimatice pentru detectarea anticorpilor anticardiolipinici sunt de 100 ori mai sensibile dec\u00e2t testul VDRL \u0219i genereaz\u0103 mult mai multe rezultate pozitive.<br \/>\n<br \/>\nCriteriile pentru diagnosticul de laborator al sindromului antifosfolipidic includ prezen\u021ba anticoagulantului lupic, a anticorpilor anticardiolipinici de tip IgG \u0219i\/sau IgM \u00een titruri moderate sau crescute (>40 GPL, >40 MPL sau >percentila 99 a limitei superioare de referin\u021b\u0103) sau a anticorpilor anti-\u03b22 glicoproteina-1 de tip IgG \u0219i\/sau IgM (\u00een titruri >percentila 99 a limitei superioare de referin\u021b\u0103). Pentru oricare din ace\u0219ti anticorpi trebuie s\u0103 existe cel pu\u021bin dou\u0103 rezultate pozitive ob\u021binute la un interval de minim 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Anticorpii anticardiolipinici \u0219i anticorpii anti-\u03b22 glicoproteina-1 de tip IgA nu au fost inclu\u0219i \u00een criteriile de diagnostic datorit\u0103 lipsei lor de specificitate5.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen general, anticorpii anticardiolipinici sunt mai sensibili dec\u00e2t anticoagulantul lupic pentru detectarea sindromului antifosfolipidic. Anticorpii sunt prezen\u021bi la 80-90% din pacien\u021bii cu sindrom antifosfolipidic, av\u00e2nd o frecven\u021b\u0103 de cinci ori mai mare \u00een aceast\u0103 afec\u021biune dec\u00e2t anticoagulantul lupic. Cu toate acestea, anticoagulantul lupic este considerat a fi mai specific dec\u00e2t anticorpii anticardiolipinici6.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anticardiolipinici \u2013 episoade de tromboz\u0103 venoas\u0103 sau arterial\u0103, survenite \u00een special la pacien\u021bi tineri, \u00een absen\u021ba oric\u0103rui diagnostic alternativ sau a altei etiologii trombotice; avorturi spontane, na\u0219tere prematur\u0103 sau na\u0219tere de f\u0103t mort (cu f\u0103t morfologic normal); evaluarea riscului trombotic la pacien\u021bii diagnostica\u021bi cu boli de \u021besut conjunctiv; evaluarea unei trombocitopenii neexplicabile; test VDRL pozitiv \u00een absen\u021ba TPHA<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti CCP ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow243');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">135<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow243'><td colspan='4'>Cei mai cunoscu\u021bi ACPA sunt anticorpii anti-CCP care sunt determina\u021bi \u00een prezent prin teste ce utilizeaz\u0103 ca substrat antigenic peptide ciclice citrulinate sintetice (testele folosind peptide liniare au fost dificil de standardizat). Ace\u0219ti  anticorpi au o sensibilitate aproximativ egal\u0103 cu a FR (80%), dar cu specificitate mult mai \u00eenalt\u0103 (>95%)6. De asemenea, anti-CCP prezint\u0103 valoare predictiv\u0103 mai mare dec\u00e2t FR privind boala eroziv\u0103.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-CCP<br \/>\ndiagnosticul AR reumatoide \u00een stadii precoce;<br \/>\ndiagnosticul diferen\u0163ial al artritelor inflamatorii (foarte util \u00een diferen\u0163ierea AR de artrita asociat\u0103 cu hepatita C \u00een care este prezent FR; util de asemenea \u00een diferen\u0163ierea altor entit\u0103\u0163i care pot mima clinic AR \u015fi care se pot asocia cu FR: polimialgia reumatic\u0103 \u015fi artropatia indus\u0103 de parvovirusuri) ;<br \/>\ndiagnosticul diferen\u0163ial \u00eentre AR \u015fi alte boli de colagen cum ar fi LES eroziv;<br \/>\nconfirmarea diagnosticului \u00een AR \u00een absen\u021ba FR;<br \/>\nscop prognostic (titrurile mari se asociaz\u0103 cu boala eroziv\u0103);<br \/>\nstabilirea strategiei terapeutice<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti centromer ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow244');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">126<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow244'><td colspan='4'>Anticorpii anti-centromer sunt \u00eendrepta\u0163i \u00een principal \u00eempotriva a 3 proteine localizate \u00een zona centromeric\u0103 a cromozomilor: CENP-A, CENP-B \u015fi CENP-C.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-centromer constituie un marker serologic pentru sindromul CREST, o form\u0103 limitat\u0103 de sclerodermie (prevalen\u0163a 70-90%). Clinic, sindromul CREST se caracterizeaz\u0103 prin: calcific\u0103ri cutanate, sindrom Raynaud, tulbur\u0103ri de motilitate a esofagului, sclerodactilie, telangiectazii.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-Scl-70 sunt foarte rar depista\u0163i la ace\u015fti pacien\u0163i. Spre deosebire de pacien\u0163ii cu scleroz\u0103 sistemic\u0103 \u015fi anti-Scl-70 pozitivi, pacien\u0163ii av\u00e2nd anticorpi anti-centromer au \u00een general o evolu\u0163ie benign\u0103 a bolii \u015fi un prognostic relativ favorabil. Cu toate acestea, s-a constat c\u0103 detectarea anticorpilor anti-centromer \u00eempreun\u0103 cu anticorpii anti-histone reprezint\u0103 un factor de risc pentru afectare vascular\u0103 \u015fi pulmonar\u0103 sever\u0103.<br \/>\n<br \/>\nAcest tip de autoanticorpi mai poate ap\u0103rea \u00een sindromul Raynaud \u015fi \u00een ciroza biliar\u0103 primitiv\u0103.<br \/>\nDetectarea anticorpilor anti- centromer la pacien\u0163ii cu sindrom Raynaud are o valoare predictiv\u0103 pozitiv\u0103 mare pentru apari\u0163ia altor simptome asociate sclerodermiei.<br \/>\n\u00cen 10-20% din cazuri, ace\u015fti anticorpi pot ap\u0103rea \u00een ciroza biliar\u0103 primitiv\u0103, \u00een special la persoanele care prezint\u0103 concomitent \u015fi simptome asociate sclerodermiei3.<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-centromer<br \/>\n<br \/>\nsuspiciune de scleroz\u0103 sistemic\u0103 sau sindrom CREST<br \/>\nestimarea prognosticului \u00een scleroza sistemic\u0103 sau \u00een prezen\u0163a simptomelor precoce de sclerodermie (ex. fenomene de tip Raynaud)<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti factor intrinsec ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow245');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">114<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow245'><td colspan='4'>Anemiile megaloblastice sunt st\u0103ri patologice av\u00e2nd la baz\u0103 o tulburare a diviziunii celulare prin sinteza sc\u0103zut\u0103 a acizilor nucleici, manifestat\u0103 hematologic prin transformare megaloblastic\u0103 \u015fi hematopoieza ineficient\u0103. Sinteza deficitar\u0103 a acizilor nucleici, \u00een primul r\u00e2nd a ADN-ului, se datoreaz\u0103 \u00een majoritatea cazurilor deficitului de vitamina B12 sau acid folic, vitamine cu rol de coenzime \u00een sinteza nucleotidelor purinice \u015fi \u00een transformarea uridinei \u00een timidina la nivelul lan\u0163ului ADN.<br \/>\n<br \/>\nCategoria patogenetic\u0103 cea mai important\u0103 \u00een deficitul de vitamina B12 este cea a tulbur\u0103rilor de absorb\u0163ie, locul predominant revenind bolii Addison-Biermer.<br \/>\n<br \/>\nAnemia pernicioas\u0103 (boala Addison-Biermer) este una din consecin\u0163ele majore ale deficitului de vitamina B12, afec\u0163iune caracterizat\u0103 la nivelul celulelor parietale gastrice prin reducerea sever\u0103 p\u00e2n\u0103 la absen\u0163a secre\u0163iei de factor intrinsec (FI).<br \/>\n<br \/>\nFactorul intrinsec este o glicoprotein\u0103 secretat\u0103 de celulele parietale din regiunea fundic\u0103 a stomacului, care are o ac\u0163iune specific\u0103 de favorizare a absorb\u0163iei vitaminei B12 \u015fi o func\u0163ie nespecific\u0103 de legare a vitaminei B12 (\u015fi alte substan\u0163e din tubul digestiv fixeaz\u0103 aceast\u0103 vitamin\u0103).<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-FI sunt mai specifici bolii Biermer dec\u00e2t anticorpii anti-celule parietale gastrice \u015fi sunt prezen\u0163i \u00een ser la 56% din pacien\u0163ii cu aceast\u0103 afec\u0163iune, iar \u00een sucul gastric se pot decela \u00een 75% din cazuri. Ace\u015fti anticorpi anti-FI sunt de tip IgG \u015fi IgA, \u00een ser exist\u00e2nd numai cei de tip IgG. Rolul lor patogenetic este dovedit cert, ace\u015ftia interfer\u00e2nd cu absorb\u0163ia vitaminei B12, fie prin \u00eempiedicarea leg\u0103rii acesteia de FI (anticorpi de tip I sau \u201canticorpi blocan\u0163i\u201d), fie prin legarea FI liber sau a complexului FI \u2013 vitamina B12 (anticorpi de tip II sau \u201canticorpi de legare\u201d).<br \/>\n<br \/>\nPrezen\u0163a anticorpilor anti-FI a fost demonstrat\u0103 \u00eentr-un procent foarte ridicat \u015fi la copiii cu anemie pernicioas\u0103 juvenil\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti GAD (glutamat decarboxilaza) ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow246');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">251<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow246'><td colspan='4'>Glutamatdecarboxilaza este o enzim\u0103 ce catalizeaz\u0103 decarboxilarea glutamatului \u00een acid gama-amino butiric (GABA) \u015fi dioxid de carbon (CO2). GAD exist\u0103 \u00een dou\u0103 izoforme codificate de gene diferite: GAD 1 \u015fi GAD 2..<br \/>\n<br \/>\nIni\u0163ial s-a constatat c\u0103 serul unor pacien\u0163i tineri, recent diagnostica\u0163i cu diabet zaharat, a precipitat o protein\u0103 cu greutatea molecular\u0103 de 64 kDa din celulele insulelor Langerhans umane. Apoi proteina a fost identificat\u0103 ca fiind glutamatdecarboxilaza, cu cele dou\u0103 forme6. Aceste izoforme sunt GAD 67 \u015fi GAD 65, cu greutatea molecular\u0103 de 67, respectiv 65 kilodaltoni. GAD 1 \u015fi GAD 2 sunt exprimate \u00een creier unde GABA are rol de neurotransmi\u0163\u0103tor; GAD 2 este exprimat\u0103 \u015fi \u00een pancreas.<br \/>\n<br \/>\nGAD 65 \u015fi GAD 67 constituie \u0163inte antigenice pentru autoanticorpii persoanelor care vor dezvolta diabet zaharat de tip 1 sau LADA (Latent Autoimmune Diabetes in Adults). Procesele autoimune \u00een diabetul de tip 1 sunt \u00eendreptate \u00een mod specific asupra celulelor beta produc\u0103toare de insulin\u0103 pe care le distrug progresiv.<br \/>\n<br \/>\nRezultatul este deficitul absolut de insulin\u0103. Anticorpii pot fi detecta\u0163i \u00eenaintea apari\u0163iei intoleran\u0163ei la glucoz\u0103, c\u00e2nd testele metabolice prezint\u0103 \u00eenc\u0103 valori normale. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 indivizii GAD 65 pozitivi au un r\u0103spuns insulinic sc\u0103zut la testul oral de toleran\u0163\u0103 la glucoz\u0103 \u015fi prezint\u0103 alele HLA asociate cu dezvoltarea diabetului, comparativ cu indivizii GAD negativi<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti gliadin deamidad IgA ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow247');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">121<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow247'><td colspan='4'>Boala celiac\u0103 (enteropatia sensibil\u0103 la gluten) este declan\u0219at\u0103 de aparitia unui proces inflamator mediat imun, care are loc la indivizii susceptibili genetic, dup\u0103 ingestia unor proteine ce se g\u0103sesc \u00een gr\u00e2u, secar\u0103 sau orz1. Inflama\u021bia din boala celiac\u0103 apare \u00een special la nivelul mucoasei intestinul sub\u021bire, care va duce la atrofie vilozit\u0103\u021bilor intestinale2.<br \/>\n<br \/>\nManifest\u0103rile clinice frecvente legate de inflama\u021bia gastro-intestinal\u0103 includ dureri abdominale, malabsorb\u021bie, diaree \u0219i\/sau constipa\u021bie3. Simptomele clinice ale bolii celiace nu sunt limitate la tractul gastro-intestinal. Alte manifest\u0103ri frecvente ale bolii celiace includ probleme de cre\u0219tere (pubertate \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u0219i statur\u0103 scurt\u0103), deficit de fier, pierderea fetal\u0103 recurent\u0103, osteoporoz\u0103, oboseal\u0103 cronic\u0103, stomatit\u0103 aftoas\u0103 recurent\u0103, hipoplazie de smal\u021b dentar \u0219i dermatit\u0103 herpetiform\u01034.<br \/>\n<br \/>\nPacien\u021bii cu boal\u0103 celiac\u0103 se poate prezenta \u0219i cu manifest\u0103ri neuropsihiatrice, inclusiv ataxie \u0219i neuropatie periferic\u0103, \u0219i prezint\u0103 un risc crescut de dezvoltare a limfomului non-Hodgkin1,3. Boala este, de asemenea, asociat\u0103 cu alte tulbur\u0103ri clinice, inclusiv tiroidita, diabetul zaharat de tip I, sindromul Down5.<br \/>\n<br \/>\nUn diagnostic definitiv al bolii celiace necesit\u0103 o biopsie jejunal\u0103 care s\u0103 demonstreze atrofie viloas\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere natura invaziv\u0103 \u0219i costul biopsiei, testele serologice pot fi utilizate pentru a identifica indivizii cu o probabilitate ridicat\u0103 de a avea boal\u0103 celiac\u0103.<br \/>\n<br \/>\nBoala celiac\u0103 este asociat\u0103 cu o varietate de autoanticorpi, incluz\u00e2nd anticorpii anti-endomisium, anti-transglutaminaz\u0103 tisular\u0103 (tTG) \u0219i anticorpii gliadin\u0103 deamidat\u0103. Testele serologice cele mai sensibile \u0219i specifice sunt tTG \u0219i anticorpii anti-gliadin\u0103 deamidat\u0103 6. De\u0219i \u00een boala celiac\u0103 de obicei predomin\u0103 tipul IgA al acestor anticorpi, unii indivizi pot produce IgG, \u00een special cei cu un deficit de secre\u021bie a IgA.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti gliadin deamidad IgG ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow248');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">84<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow248'><td colspan='4'>Boala celiac\u0103 este consecin\u021ba unui proces inflamator mediat imun, care are loc la indivizii susceptibili genetic, la ingestia proteinelor din gr\u00e2u, secar\u0103 sau orz1. Inflama\u021bia din boala celiac\u0103 apare \u00een principal \u00een mucoasa intestinul sub\u021bire, care va conduce la apari\u021bia atrofiei vilozit\u0103\u021bilor intestinale2.<br \/>\n<br \/>\nManifest\u0103rile clinice frecvente, legate de inflama\u021bia gastro-intestinal\u0103, includ dureri abdominale, malabsorb\u021bie, diaree \u0219i\/sau constipa\u021bie3. Simptomele clinice ale bolii celiace nu sunt limitate la tractul gastro-intestinal.<br \/>\n<br \/>\nAlte manifest\u0103ri frecvente ale bolii celiace pot fi tulbur\u0103ri de cre\u0219tere (pubertate \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u0219i statur\u0103 joas\u0103), deficit de fier, pierdere recurent\u0103 de sarcin\u0103, osteoporoz\u0103, oboseal\u0103 cronic\u0103, stomatit\u0103 aftoas\u0103 recurent\u0103, hipoplazie de smal\u021b dentar \u0219i dermatit\u0103 herpetiform\u01034.<br \/>\n<br \/>\nPacien\u021bii cu boal\u0103 celiac\u0103 pot prezenta manifest\u0103ri neuropsihiatrice, inclusiv ataxie \u0219i neuropatie periferic\u0103, \u0219i prezint\u0103 un risc crescut de dezvoltare a limfomului non-Hodgkin1,3. Boala este, de asemenea, asociat\u0103 cu alte tulbur\u0103ri clinice, inclusiv tiroidita, diabetul zaharat de tip I, sindromul Down5.<br \/>\n<br \/>\nUn diagnostic definitiv al bolii celiace necesit\u0103 o biopsie jejunal\u0103 care s\u0103 demonstreze atrofie viloas\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere natura invaziv\u0103 \u0219i costul biopsiei, testele serologice pot fi utilizate pentru a identifica indivizii cu o probabilitate ridicat\u0103 de existen\u021b\u0103 a boalii celiace.<br \/>\n<br \/>\nBoala celiac\u0103 este asociat\u0103 cu o varietate de autoanticorpi, incluz\u00e2nd endomiziale, transglutaminaz\u0103 tisular\u0103 (tTG) \u0219i anticorpi gliadinici deamida\u021bi. Testele serologice cele mai sensibile \u0219i specifice sunt tTG \u0219i anticorpii gliadinei deamidate6. De\u0219i tipul IgA al acestor autoanticorpi predomin\u0103 de obicei \u00een boala celiac\u0103, indivizii afecta\u021bi pot produce \u0219i IgG, \u00een special dac\u0103 au \u0219i deficit seretor de IgA.<br \/>\n<br \/>\n Recomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-gliadin deamidad IgG1-7<br \/>\n<br \/>\nEvaluarea pacien\u021bilor suspecta\u021bi de boal\u0103 celiac\u0103<br \/>\nEvaluarea r\u0103spunsului la tratament cu o diet\u0103 f\u0103r\u0103 gluten<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti histone **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">203<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow249'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti insulina ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow250');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">259<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow250'><td colspan='4'>Patogeneza diabetului zaharat insulino-dependent este caracterizat\u0103 printr-o lung\u0103 perioad\u0103 subclinic\u0103 \u00een care autoanticorpii circulan\u0163i fa\u0163\u0103 de antigenele tisulare sunt asocia\u0163i cu evolu\u0163ia bolii \u00een celulele pancreatice. \u00cen istoria natural\u0103 a diabetului zaharat, distrugerea celulelor beta poate fi v\u0103zut\u0103 ca trec\u00e2nd prin 5 faze:<br \/>\n<br \/>\n1. predispozi\u0163ie genetic\u0103;<br \/>\n2. pozitivarea autoanticorpilor;<br \/>\n3. r\u0103spuns anormal al insulinei la testul de toleran\u0163\u0103 la glucoz\u0103 i.v.;<br \/>\n4. test patologic de toleran\u0163\u0103 la glucoza administrat\u0103 oral;<br \/>\n5. diabet clinic manifest.<br \/>\nMajoritatea cazurilor de diabet tip 1 apare sporadic, \u00een absen\u0163a unui istoric familial pozitiv. Concordan\u0163a pentru diabetul de tip 1 la gemenii identici este \u00eentre 30% \u015fi 50%. De aceea se consider\u0103 c\u0103 factorii de mediu joac\u0103 rol important \u00een dezvoltarea diabetului, av\u00e2nd o ac\u0163iune de declan\u015fare a procesului autoimun6.<br \/>\n<br \/>\nDezvoltarea diabetului zaharat de tip 1 autoimun este \u00eenso\u0163it\u0103 de apari\u0163ia anticorpilor fa\u0163\u0103 de o varietate de antigene ale celulelor insulare pancreatice, inclusiv insulina1. La copiii diabetici ace\u015ftia se g\u0103sesc \u00een propor\u0163ie de 50-70%, pe c\u00e2nd la pacien\u0163ii adul\u0163i doar \u00eentr-un procent de 20-30%3. Odat\u0103 ce diabetul devine clinic manifest, nivelul anticorpilor anti-insulin\u0103 scade la titruri joase p\u00e2n\u0103 la nedetectabil.<br \/>\n<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, tratamentul diabetului zaharat presupune aproape \u00een mod invariabil (tipul 1) sau frecvent (tipul 2) administrarea insulinei. Anticorpi IgG pot ap\u0103rea \u015fi fa\u0163\u0103 de insulina administrat\u0103, de\u015fi folosirea aproape exclusiv\u0103 a insulinei umane recombinate face ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple mai rar dec\u00e2t \u00een trecut c\u00e2nd era folosit\u0103 insulina de origine animal\u0103. La ace\u015fti pacien\u0163i, o parte din insulina injectat\u0103 este legat\u0103 de anticorpi \u015fi devine biologic neutilizat\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103 este nevoie de doze mari de insulin\u0103 datorit\u0103 acestei rezisten\u0163e induse de anticorpi2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-insulin\u0103<br \/>\n<br \/>\n\u2013 evaluarea riscului dezvolt\u0103rii unui diabet zaharat tip 1 la pacien\u0163ii predispu\u015fi genetic;<br \/>\n\u2013 diagnosticul diferen\u0163ial \u00eentre diabetul de tip 1 \u015fi de tip 2;<br \/>\n\u2013 evaluarea diabeticilor cu rezisten\u0163\u0103 la insulin\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Jo\u20131 ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow251');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">126<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow251'><td colspan='4'>Anticorpii anti-Jo-1 sunt \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva enzimei histidil-ARNt sintetaz\u0103 cu localizare citoplasmatic\u0103, determin\u00e2nd in vivo inhibarea activit\u0103\u0163ii enzimatice.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-Jo-1 constituie un marker serologic pentru dermatomiozit\u0103\/ polimiozit\u0103, av\u00e2nd o prevalen\u0163\u0103 de 20-40%. Prezen\u0163a acestor autoanticorpi se asociaz\u0103 cu o form\u0103 mai sever\u0103 de boal\u0103, cu un prognostic rezervat \u015fi rec\u0103deri mai frecvente.<br \/>\n<br \/>\nPacien\u0163ii la care se depisteaz\u0103 anti-Jo-1 prezint\u0103 urm\u0103toarea triad\u0103 clinic\u0103:<br \/>\n<br \/>\npolimiozita (sl\u0103biciune muscular\u0103, atrofie muscular\u0103, semne biochimice \u015fi electromiografice de afectare muscular\u0103, modific\u0103ri histologice caracteristice)<br \/>\npolisinovita (artralgii, artrita non-eroziv\u0103, tenosinovita)<br \/>\nalveolita fibrozant\u0103 sau fibroza pulmonar\u0103<br \/>\nAnticorpii apar precoce \u00een evolu\u0163ia bolii care debuteaz\u0103 adesea mono- sau oligosimptomatic. La copiii cu dermatomiozit\u0103, anti-Jo-1 se depisteaz\u0103 extrem de rar3.<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru deterninarea anticorpilor anti-Jo-1<br \/>\n<br \/>\nSuspiciune de:<br \/>\n<br \/>\npolimiozit\u0103 sau dermatomiozit\u0103<br \/>\nalveolita fibrozant\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti LKM1 ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow252');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">120<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow252'><td colspan='4'>Anticorpii anti-LKM1 (engl. liver-kidney microsome antibodies) sunt \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva antigenelor microzomale hepatice \u015fi renale \u015fi reprezint\u0103 un marker serologic pentru hepatita autoimun\u0103 tip 2, cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de hepatit\u0103 autoimun\u0103 juvenil\u0103.<br \/>\n<br \/>\nAntigenul \u021bint\u0103 pentru anti-LKM1 este reprezentat de citocromul p450 2D6 (CYP2D6)  de 50 kDa, antigen microsomal din reticulul endoplasmic ce include enzime (monooxigenaze) implicate \u00een prima faz\u0103 de metabolizare a xenobioticelor. Epitopii imunodominan\u021bi sunt situa\u021bi \u00eentre aminoacizii 263-270 ai CYP2D6.<br \/>\n<br \/>\nExpresia acestui antigen la suprafa\u0163a  hepatocitelor ar putea sugera rolul patogenic al acestor anticorpi. Identificarea \u021bintei moleculare a condus la dezvoltarea unor metode imunoenzimatice \u0219i imunoblot ce utilizeaz\u0103 antigen \u00eenalt purificate sau recombinante \u0219i detecteaz\u0103 cu acurate\u021be ridicat\u0103 anti-LKM1.<br \/>\n<br \/>\nAnti-LKM1 sunt \u00eent\u00e2lni\u021bi la aproximativ 3% din adul\u021bii cu hepatit\u0103 autoimun\u0103, 14-38% din copiii cu hepatit\u0103 autoimun\u0103 \u0219i \u00een 90% din cazurile de hepatit\u0103 autoimun\u0103 de tip 2, fiind un marker cu specificitate \u00eenalt\u0103 pentru aceast\u0103 form\u0103 de boal\u0103. Prezen\u021ba anticorpilor este asociat\u0103 cu o evolu\u021bie mai sever\u0103, iar titrurile acestora pot fi utilizate \u00een monitorizarea activit\u0103\u021bii bolii \u0219i a r\u0103spunsului la tratament.<br \/>\n<br \/>\nAnti-LKM1 sunt prezen\u021bi \u00een 30-70% din cazurile de hepatit\u0103 autoimun\u0103 tip 2 av\u00e2nd serologie pozitiv\u0103 pentru anticorpii anti-LC1. Ocazional, a fost demonstrat\u0103 prezen\u021ba simultan\u0103 de anti-LKM1 \u0219i anticorpi antinucleari (ANA).<br \/>\n<br \/>\nSurprinz\u0103tor, p\u00e2n\u0103 la 10% din pacien\u021bii av\u00e2nd hepatit\u0103 cronic\u0103 cu virus C dezvolt\u0103, independent de genotipul implicat, anti-LKM1 direc\u021biona\u021bi \u00eempotriva aceluia\u0219i antigen  ca \u0219i \u00een hepatita autoimun\u0103 de tip 2, suger\u00e2nd existen\u021ba unui mecanism de reactivitate \u00eencruci\u0219at\u0103, de\u0219i r\u0103spunsul autoanticorpilor fa\u021b\u0103 de epitopii imunodominan\u021bi este diferit. La pacien\u021bii italieni cu hepatit\u0103 cronic\u0103 C a fost identificat\u0103 o predispozi\u021bie genetic\u0103 \u2013 alela HLA DR7 \u2013 pentru apari\u021bia anti-LKM11;2;3;4;5;6.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-LKM1<br \/>\n<br \/>\n\u2013  suspiciune clinic\u0103 de hepatit\u0103 autoimun\u0103 activ\u0103 (hepatit\u0103 acut\u0103 sau cronic\u0103 de etiologie neprecizat\u0103, inclusiv \u00een cazul disfunc\u021biei grefei dup\u0103 transplantul hepatic).<br \/>\n<br \/>\nMen\u021biune: \u00cen 25-34% din cazuri hepatita autoimun\u0103 este asimptomatic\u0103, de aceea testarea autoanticorpilor trebuie luat\u0103 \u00een considerare \u00een prezen\u021ba unor modific\u0103ri u\u0219oare, recent depistate, ale activit\u0103\u021bii enzimelor hepatice. \u00cent\u00e2rzierea diagnosticului \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 a tratamentului adecvat poate conduce la sc\u0103derea ratei de supravie\u021buire la 10 ani, comparativ cu fomele severe de hepatit\u0103 autoimun\u0103 tratate corespunz\u0103tor3;4;5;6.<br \/>\n<br \/>\n\u2013 pacien\u021bi cu hepatit\u0103 cronic\u0103 C afla\u021bi sub tratament cu interferon alfa, deoarece \u00een prezen\u021ba unor rezultate pozitive exist\u0103 riscul ca aceast\u0103 terapie s\u0103 dema\u0219te sau s\u0103 induc\u0103 o hepatit\u0103 autoimun\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti MuSK ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow253');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">289<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow253'><td colspan='4'>Miastenia gravis este o afec\u0163iune neuromuscular\u0103 caracterizat\u0103 prin asocierea de sl\u0103biciune muscular\u0103, fatigabilitate \u015fi prezen\u0163a anticorpilor anti-receptori pentru acetilcolin\u0103. Ace\u015fti anticorpi sunt prezen\u0163i doar la 80-90% dintre pacien\u0163ii cu miastenia gravis generalizat\u0103, restul fiind \u201csero-negativi\u201d (ace\u015fti pacien\u0163i nu prezint\u0103 nici hipertofia timusului).<br \/>\n<br \/>\nRecent s-a descris prezen\u0163a unor anticorpi anti-receptori pentru tirozinkinaza specific muscular\u0103 (anticorpi anti-MuSK) care pot fi prezen\u0163i (\u00een func\u0163ie de studii) la 38-47% din pacien\u0163ii cu miastenia gravis sero-negativ\u0103. Tirozinkinaza muscular\u0103 reprezint\u0103 un constituent membranar indispensabil pentru realizarea jonc\u0163iunii musculare.<br \/>\n<br \/>\nSe consider\u0103 c\u0103 \u00een miastenia ocular\u0103 nu apar anticorpii anti MuSK. Prezen\u0163a lor, citat\u0103 de unele studii \u015fi \u00een miastenia ocular\u0103, se pare c\u0103 s-ar datora unui stadiu precoce de diagnostic al unei miastenii generalizate care apare mai tardiv dup\u0103 debutul ocular. Se consider\u0103 c\u0103 miastenia cu anticorpi anti-MuSK  este o form\u0103 relativ mai grav\u0103 de miastenie, care necesit\u0103 un tratament mai agresiv, bazat pe imunosupresoare \u015fi plasmaferez\u0103 (timectomia este controversat\u0103 \u015fi se pare c\u0103 nu aduce beneficii reale)2.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-MuSK<br \/>\n\u2013 diagnosticul \u015fi prognosticul miasteniei gravis generalizate sero-negative;<br \/>\n\u2013 monitorizarea tratamentului miasteniei gravis sero-negative2.<br \/>\nPreg\u0103tire pacient \u2013 cu 48 ore \u00eenainte de recoltare se evita administrarea de miorelaxante sau efectuarea unei anestezii generale<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti neuronali ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow254');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">410<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow254'><td colspan='4'>Anticorpii anti-neuronali sunt folosi\u0163i pentru diagnosticul sindroamelor neurologice paraneoplazice (care sunt complica\u0163ii nonmetastatice ale unui cancer sistemic)2.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpi anti-neuronali sunt detecta\u0163i \u00een s\u00e2ngele sau LCR-ul majorit\u0103\u0163ii pacien\u0163ilor cu sindrom neurologic paraneoplazic, dar lipsesc \u00een s\u00e2ngele \u015fi LCR-ul indivizilor s\u0103n\u0103to\u015fi. Au fost descri\u015fi peste 14 tipuri de anticorpi anti-neuronali. Trei dintre ace\u015ftia sunt mai frecvent utiliza\u0163i \u00een diagnostic:<br \/>\n<br \/>\n\u2013Anti-Hu IgG determin\u0103 fie un sindrom encefalomielitic, fie o neuropatie senzitiv\u0103. Ace\u015fti anticorpi nu se \u00eent\u00e2lnesc la indivizii s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi foarte rar apar la pacien\u0163ii f\u0103r\u0103 sindrom neurologic paraneoplazic. Apar \u00een sindroamele neurologice paraneoplazice asociate cancerului pulmonar cu celule mici (se afirm\u0103 c\u0103 prezen\u0163a acestor anticorpi trebuie s\u0103 n\u0103 fac\u0103 s\u0103 c\u0103utam cancerul pulmonar, chiar dac\u0103 \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 acesta este greu de descoperit). Prezen\u0163a unori titruri sc\u0103zute de anticorpi anti\u2013Hu se asociaz\u0103 cu o faz\u0103 precoce \u015fi un r\u0103spuns bun la chimioterapie. Unii dintre pacien\u0163i se pot prezenta cu gastroparez\u0103 sau obstruc\u0163ie intestinal\u0103. Aproximativ 15% dintre pacien\u0163i prezint\u0103 \u015fi o alt\u0103 tumor\u0103 asociat\u0103 cancerului pulmonar. Ace\u015fti anticorpi au mai fost detecta\u0163i \u015fi la copii cu tulbur\u0103ri de motilitate intestinal\u0103, ataxie cerebeloas\u0103, encefalite asociate sau nu cu neuroblastom3.<br \/>\n<br \/>\n\u2013Anti-Ri IgG reprezint\u0103 cei mai comuni anticorpi anti-neuronali paraneoplazici. Determinarea titrului lor \u00een s\u00e2nge sau LCR se face \u00een prezen\u0163a unor afec\u0163iuni neurologice de cauz\u0103 neprecizat\u0103 (autoimun\u0103 sau paraneoplazic\u0103). Un rezultat pozitiv sugereaz\u0103 o malignitate ocult\u0103. Cel mai frecvent se asociaz\u0103 clinic cu opsoclonus-mioclonus ocular. Majoritatea pacien\u0163ilor prezint\u0103 asociat un cancer mamar. Mai rar se asociaz\u0103 cu un cancer ginecologic sau pulmonar. Tratamentul malignit\u0103\u0163ii poate duce la sc\u0103derea titrului acestor anticorpi \u015fi la ameliorarea manifest\u0103rilor neurologice3.<br \/>\n<br \/>\n\u2013Anti-Yo IgG  sunt denumi\u0163i \u015fi anticorpi anti-celule Purkinje deoarece afecteaz\u0103 acest tip de celule din cerebel. Determinarea titrului  lor \u00een s\u00e2nge sau LCR se face la pacien\u0163ii care prezint\u0103 diverse simptome neurologice mai ales ataxie, nistagmus \u015fi disartrie. Sunt sugestivi mai ales pentru tumorile maligne ginecologice, mamare \u015fi pulmonare3.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-neuronali \u2013 diagnosticul unor afec\u0163iuni neurologice de cauz\u0103 neprecizat\u0103 (paraneoplazic\u0103 sau imun\u0103)<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti nucleozom ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow255');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">148<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow255'><td colspan='4'>Nucleozomii sunt unit\u0103\u021bi fundamentale ale cromatinei \u0219i produse normale ale apoptozei celulare. Ace\u0219tia joac\u0103 un rol cheie \u00een lupusul eritematos sistemic, at\u00e2t \u00een \u200b\u200binducerea anticorpilor patogeni anti-nucleari, c\u00e2t \u0219i ca antigen \u021bint\u0103 al leziunilor tisulare mediate de autoanticorpi1. Anticorpii anti-nucleozomi apar la pacien\u021bii cu lupus eritematos sistemic \u0219i s-a raportat c\u0103 sunt de ajutor \u00een diagnosticul diferen\u021bial al bolii. Lupusul eritematos sistemic este o boal\u0103 autoimun\u0103 sistemic\u0103 cronic\u0103 care produce un spectru larg de manifest\u0103ri clinice1,2.<br \/>\n<br \/>\nUna dintre caracteristicile imunologice ale LES este pierderea toleran\u021bei la cromatina celular\u0103 proprie, manifest\u00e2ndu-se ca auto-anticorpi circulan\u021bi direc\u021biona\u021bi \u00eempotriva a trei dintre subunit\u0103\u021bile sale majore, \u0219i anume, acizii dezoxiribonucleici dublu catenar (ds-DNA), histonele \u0219i nucleozomii. Exist\u0103 dovezi c\u0103 \u00een lupusul eritematos sistemic, nucleozomii, componenta de baz\u0103 a cromatinei nucleare, reprezint\u0103 at\u00e2t un factor imunogen, c\u00e2t \u0219i o \u021bint\u0103 in vivo major\u0103 pentru anticorpi. O apoptoz\u0103 perturbat\u0103 sau o eliminare redus\u0103 a celulelor apoptotice de c\u0103tre fagocite, pot duce la o expunere crescut\u0103 a nucleozomilor apoptotici la sistemul imunitar. Ace\u0219ti nucleozomi, care sunt scinda\u021bi \u0219i modifica\u021bi \u00een timpul procesului de apoptoz\u0103, scap\u0103 de etapa normal\u0103 de clearance \u0219i leag\u0103 epitopi care \u00een mod normal nu exist\u0103 \u00een sistemul imunitar3. Acest lucru poate duce apoi la producerea de autoanticorpi anti-nucleozomici, anti-histonici \u0219i anti-ADN. Unele subseturi de anticorpi anti-nucleozomi sunt patogeni \u0219i sunt implicate \u00een procesul nefritogen \u00een lupusul eritematos sistemic4.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen consecin\u021b\u0103, mai multe studii au raportat cre\u0219terea nucleozomilor plasmatici circulan\u021bi care s-au corelat pozitiv cu o boal\u0103 activ\u0103, agregarea nucleozomilor \u00een depozitele glomerulare tipice, precum \u0219i \u00een membrana bazal\u0103 a pielii nelezionale a pacien\u021bilor cu lupus eritematos sistemic \u0219i o str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie \u00eentre nefrit\u0103 \u0219i prezen\u021ba anticorpilor anti-nucleozomici. Studii recente au raportat anticorpi anti-nucleozomici \u0219i \u00een sindromul antifosfolipidic primar \u0219i \u00een special la pacien\u021bii cu boli asem\u0103n\u0103toare lupusului5,6. Un num\u0103r limitat de studii longitudinale au ar\u0103tat c\u0103 titrurile de anticorpi serici pot fi utile \u00een monitorizarea activit\u0103\u021bii bolii, inclusiv nefrit\u0103 lupic\u01037.<br \/>\n<br \/>\n <br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpi anti-nucleozom<br \/>\n<br \/>\nEvaluarea pacien\u021bilor diagnostica\u021bi cu lupus eritematos sistemic<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti ovar **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">113<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow256'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti receptor Acetilcolina ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow257');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">185<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow257'><td colspan='4'>Miastenia gravis este o afec\u0163iune neuromuscular\u0103 caracterizat\u0103 prin asocierea de sl\u0103biciune muscular\u0103, fatigabilitate \u015fi prezen\u0163a anticorpilor anti-receptori pentru acetilcolin\u0103. Receptorii pentru acetilcolin\u0103 sunt localiza\u0163i \u00een membrana postsinaptic\u0103 a fibrelor musculare scheletice.<br \/>\n<br \/>\nAce\u015ftia fixeaz\u0103 acetilcolina eliberat\u0103 de termina\u0163iile nervoase determin\u00e2nd contrac\u0163ia muscular\u0103 atunci c\u00e2nd cantitatea de acetilcolin\u0103 eliberat\u0103 este suficient\u0103. Anticorpii anti-receptori acetilcolin\u0103 interfer\u0103 cu func\u0163ia neuromuscular\u0103, consecin\u0163a fiind oboseala muscular\u0103 \u015fi fatigabilitate2,4.<br \/>\n<br \/>\nPrevalen\u0163a bolii este de 5 la 100.000 de locuitori \u015fi poate debuta la orice v\u00e2rst\u0103. La femei boala apare de obicei la grupa de v\u00e2rst\u0103 20-40 ani, iar la b\u0103rba\u0163i debuteaz\u0103 mai t\u00e2rziu2,3,4.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-receptori pentru acetilcolin\u0103<br \/>\ndiagnosticul miasteniei gravis generalizate sau a miasteniei oculare;<br \/>\nmonitorizarea tratamentului miasteniei gravis;<br \/>\nsindromul miastenic Lambert-Eaton2.<br \/>\nPreg\u0103tire pacient<br \/>\nCu 48 ore \u00eenainte de recoltare se evita administrarea de miorelaxante sau efectuarea unei anestezii generale<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti ribozomali **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">208<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow258'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Ro\/SS-A ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow259');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">94<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow259'><td colspan='4'>Anticorpii anti-Ro sunt \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva a 2 proteine (Ro60 si Ro52) legate intracelular, sub forma unui complex, de acizi ribonucleici de dimensiuni mici.<br \/>\n<br \/>\nS-a constatat c\u0103 exist\u0103 o baz\u0103 genetic\u0103 \u00een apari\u0163ia anticorpilor anti-Ro, prin asocierea acestora cu antigenul HLA DR3.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-Ro au semnifica\u0163ie clinic\u0103 \u00een diagnosticul sindromului Sj\u00f6gren (prevalen\u0163a 70-100% \u00een sindromul Sj\u00f6gren primar) \u015fi LES (prevalen\u0163a 25-60%). Ace\u015fti anticorpi se asociaz\u0103 de obicei cu urm\u0103toarele forme clinice de boal\u0103: lupus eritematos cutanat subacut, lupus eritematos neonatal, vasculita din sindromul Sj\u00f6gren.<br \/>\n<br \/>\nPacien\u0163ii cu boal\u0103 lupic\u0103 care asociaz\u0103 anticorpi anti-Ro prezint\u0103 mai frecvente simptome sicca sau exanteme fotosensibile, \u00een special atunci c\u00e2nd anticorpii se g\u0103sesc \u00een titru crescut.<br \/>\n<br \/>\nAnticorpii anti-Ro \u00eempreun\u0103 cu anticorpii anti-La au un rol diagnostic important \u00een monitorizarea prenatal\u0103 a gravidelor. Anti-Ro \u015fi adesea anti-La sunt prezen\u0163i \u00eentr-un procent de 100% la mamele fe\u0163ilor sau nou-n\u0103scu\u0163ilor cu bloc atrio-ventricular congenital sau lupus neonatal (exanteme fotosensibile, citopenii). Ace\u015fti anticorpi sunt considera\u0163i a fi un model de fenomene autoimune dob\u00e2ndite transplacentar.<br \/>\n<br \/>\nRiscul unei mame cu anti-Ro de a da na\u015ftere unui copil cu aceste manifest\u0103ri de boal\u0103 este de 5-10%. \u00cen timpul sarcinii \u015fi la na\u015ftere, marea majoritate a mamelor nu \u00eentrunesc criteriile de diagnostic pentru boala lupic\u0103 sau sindrom Sj\u00f6gren primar, unele dintre acestea fiind chiar asimptomatice. \u00cen decursul timpului, multe din paciente dezvolt\u0103 simptome u\u015foare de boal\u0103 lupic\u0103, sindrom Sj\u00f6gren primar sau o boal\u0103 de \u0163esut conjunctiv nediferen\u0163iat\u01033.<br \/>\n<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-Ro<br \/>\n suspiciune sindrom Sj\u00f6gren primar sau secundar;<br \/>\nsuspiciune LES;<br \/>\nsuspiciune lupus eritematos cutanat subacut;<br \/>\nbloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal \u00een asociere cu LES,<br \/>\nsindrom Sj\u00f6gren sau colagenoz\u0103 nediferen\u0163iat\u0103<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Sm (Smith) ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow260');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">90<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow260'><td colspan='4'>Anticorpii anti-Sm \u00eempreun\u0103 cu anticorpii anti-RNP sunt directiona\u0163i \u00eempotriva particulelor ribonucleoproteice nucleare mici (snRNPs), care au rol \u00een procesul de formare a ARN mesager. Terminologia Sm provine de la \u201cSmith\u201d \u2013 numele pacientei la care s-a descris pentru prima dat\u0103 acest tip de anticorpi.<br \/>\nAnticorpii anti-Sm constituie un marker de \u00eenalt\u0103 specificitate pentru LES. Prezen\u0163a acestor anticorpi constituie unul din criteriile de diagnostic al LES, de\u015fi prevalen\u0163a lor \u00een aceast\u0103 afec\u0163iune este de numai 20-30%.<br \/>\nPacien\u0163ii care prezint\u0103 anti-Sm asociaz\u0103 de obicei \u015fi anticorpi anti-U1RNP3.<br \/>\nRecomand\u0103ri pentru determinarea anticorpilor anti-Sm \u2013 suspiciune LES<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti-adalimumab **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">265<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow261'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti-Bartonella Henselae IgG, IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">273<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow262'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti\u2013beta\u20132 glicoproteina, IgG, IgM **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">233<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow263'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi antispermatozoizi **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">213<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow264'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi antitransglutaminaza tisulara IgG, IgA **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">182<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow265'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi ENA Blot **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">207<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow266'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi LA \/ SS-B **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">96<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow267'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi Scl 70 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">125<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow268'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">APCA \u2013 Anticorpi anti celule parietale gastrice **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">176<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow269'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Ascaris, serologie **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">140<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow270'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ASLO  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow271');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">28<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow271'><td colspan='4'>Antistreptolizina O (ASLO) este un anticorp produs \u00eempotriva streptolizinei O, o enzim\u0103 eliberat\u0103 de streptococul beta-hemolitic de grup A. Nivelurile crescute sugereaz\u0103 o infec\u021bie streptococic\u0103 recent\u0103 sau complica\u021bii poststreptococice, precum reumatismul articular acut sau glomerulonefrita.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">ASMA \u2013 Anticorpi anti\u2013muschi neted **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">120<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow272'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Beta \u2013 lactoglobulina, IgE specific **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">87<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow273'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Beta crosslaps **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">113<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow274'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">C1 inhibitor esteraza Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">213<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">15 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow275'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Calprotectina in materii fecale **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">147<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow276'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">c\u2013Anca **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">92<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow277'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">CIC \u2013 Complexe imune circulante **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">73<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow278'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Coeficientul de saturatie a transferinei **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">48<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow279'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Complement C3 <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow280');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">30<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow280'><td colspan='4'>Complementul C3 este o protein\u0103-cheie a sistemului complementar, implicat\u0103 \u00een r\u0103spunsul imun. Valori sc\u0103zute pot indica lupus eritematos sistemic, glomerulonefrit\u0103 sau alte boli autoimune. Nivelurile crescute apar frecvent \u00een inflama\u021bii sau infec\u021bii acute.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Complement C4 <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow281');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">30<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow281'><td colspan='4'>Complementul C4 contribuie la activarea r\u0103spunsului imun \u0219i la ap\u0103rarea organismului. Sc\u0103derea sa poate semnala lupus eritematos sistemic, vasculit\u0103 sau alte boli autoimune. Nivelurile crescute sunt mai rare \u0219i pot fi asociate cu inflama\u021bii sau stres oxidativ.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Crioglobuline * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow282');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">30<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow282'><td colspan='4'>Crioglobulinele sunt imunoglobuline care precipit\u0103 la temperaturi sc\u0103zute, afect\u00e2nd circula\u021bia s\u00e2ngelui. Prezen\u021ba lor este asociat\u0103 cu boli autoimune, hepatit\u0103 C, vasculit\u0103 sau mielom multiplu. Testul este indicat pentru a investiga simptome ca purpur\u0103, ulcera\u021bii sau sindroame de hiperv\u00e2scozitate.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Electroforeza proteinelor serice \u2013 imunofixare **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">169<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow283'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Electroforeza proteinelor serice **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow284'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">EMA \u2013 Anticorpi anti endomisium IgA **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">152<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow285'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">EMA \u2013 Anticorpi anti endomisium IgG **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">101<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow286'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Factor reumatoid <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow287');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow287'><td colspan='4'>Factorul reumatoid (RF) este un autoanticorp produs de sistemul imunitar \u00eempotriva propriilor \u021besuturi. Nivelurile crescute sunt asociate cu boli autoimune, \u00een special artrita reumatoid\u0103, dar pot ap\u0103rea \u0219i \u00een alte afec\u021biuni, precum lupusul sau infec\u021biile cronice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Feritina * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow288');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">45<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow288'><td colspan='4'>Feritina este o protein\u0103 care reflect\u0103 depozitele de fier din organism. Nivelurile sc\u0103zute indic\u0103 anemie feripriv\u0103, iar cele crescute pot semnala inflama\u021bie, boli hepatice sau supraincarcare cu fier, cum ar fi \u00een hemocromatoz\u0103. Este un marker important \u00een diagnosticul tulbur\u0103rilor de metabolism al fierului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">FIT \u2013 Test  imunochimic fecal **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">78<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow289'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">HLA B27 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">201<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">15 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow290'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Homocisteina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">164<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow291'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgA <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow292');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">26<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow292'><td colspan='4'>Imunoglobulina A (IgA) protejeaz\u0103 mucoasele \u00eempotriva infec\u021biilor \u0219i contribuie la imunitatea local\u0103. Nivelurile sc\u0103zute pot indica imunodeficien\u021be, iar cele crescute sunt asociate cu boli autoimune, infec\u021bii cronice sau boala celiac\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE seric (cantitativ) ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow293');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">51<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow293'><td colspan='4'>IgE cantitativ determin\u0103 concentra\u021bia exact\u0103 a imunoglobulinei E \u00een s\u00e2nge. Nivelurile crescute indic\u0103 alergii, astm, dermatit\u0103 atopic\u0103 sau infec\u021bii parazitare. Testul este util \u00een monitorizarea severit\u0103\u021bii reac\u021biilor alergice \u0219i a tratamentului.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific \u2013 Gluten **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">88<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow294'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE total (calitativ) * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow295');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow295'><td colspan='4'>IgE calitativ detecteaz\u0103 prezen\u021ba anticorpilor IgE, implica\u021bi \u00een reac\u021bii alergice sau r\u0103spunsuri la parazi\u021bi. Rezultatul pozitiv sugereaz\u0103 alergii respiratorii, alimentare sau alte sensibiliz\u0103ri imune, dar nu ofer\u0103 cantitatea exact\u0103 de anticorpi.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgG <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow296');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">28<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow296'><td colspan='4'>Imunoglobulina G (IgG) este cea mai abundent\u0103 imunoglobulin\u0103 din s\u00e2nge, av\u00e2nd rol esen\u021bial \u00een imunitatea de lung\u0103 durat\u0103. Nivelurile anormale pot indica infec\u021bii cronice, boli autoimune sau imunodeficien\u021be, fiind un indicator important \u00een evaluarea statusului imun.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgM <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow297');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">28<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow297'><td colspan='4'>Imunoglobulina M (IgM) este primul anticorp produs \u00een timpul unei infec\u021bii acute. Cre\u0219terea nivelului s\u0103u indic\u0103 o infec\u021bie recent\u0103, iar sc\u0103derea poate semnala imunodeficien\u021b\u0103. Este un marker util \u00een diagnosticul infec\u021biilor acute \u0219i al bolilor autoimune.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Imunoglobulina IgG (subclase 1-4) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">644<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow298'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Interleukina 6**<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">288<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow299'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">NT \u2013 proBNP **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">114<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow300'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Osteocalcina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">43<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow301'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">p\u2013Anca **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">89<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow302'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Panel alergeni de casa **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">328<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow303'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PCR calitativ \u2013 Proteina C reactiva <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow304');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow304'><td colspan='4'>Proteina C reactiv\u0103 (PCR) calitativ\u0103 detecteaz\u0103 prezen\u021ba inflama\u021biei \u00een organism. Un rezultat pozitiv indic\u0103 un proces inflamator activ, dar nu ofer\u0103 informa\u021bii despre intensitate sau cauz\u0103, fiind utilizat mai ales ca test de screening.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PCR cantitativ \u2013 Proteina C reactiva * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow305');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow305'><td colspan='4'>Proteina C reactiv\u0103 (PCR) cantitativ\u0103 m\u0103soar\u0103 exact nivelul proteinei \u00een s\u00e2nge. Nivelurile crescute indic\u0103 inflama\u021bii acute, infec\u021bii sau boli cronice, iar valorile foarte mari pot sugera o infec\u021bie sever\u0103 sau un proces inflamator sistemic.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PCRis \u2013 Proteina C reactiva inalt sensibila (hsCRP) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">70<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow306'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil ANA extins \u2013 Blot **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">192<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow307'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil miozita **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">306<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow308'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil scleroza sistemica **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">305<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow309'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil sindrom antifosfolipidic **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">469<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow310'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Quantiferon TBC Gold test **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">450<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow311'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Scor ROMA **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">185<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow312'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Transferina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow313'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Troponina I ultrasensibila **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">247<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow314'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Troponin\u0103 T **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">75<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow315'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Alergeni<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Alergeni multipli alimentari, IgE specific (35 parametri) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">270<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow316'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alergeni multipli din aer, IgE specific (27 parametri) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">270<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow317'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alergeni multipli din aer, IgE specific, profil pediatric (21 parametri) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">270<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow318'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alergeni multipli, profil mixt adulti \u2013 35 alergeni **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">280<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow319'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Alergeni multipli, profil mixt pediatric \u2013 28 alergeni **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">280<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow320'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">DAO - Activitatea diaminooxidazei (intoleranta la histamina) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">335<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">11 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow321'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific \u2013 Ascaris **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">83<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow322'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific \u2013 Cazeina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">112<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow323'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Aspergillus fumigatus m3 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">121<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow324'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific capsuna (strawberry) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow325'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Cefuroxim **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow326'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Eritromicina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow327'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Gentamicina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow328'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific Ibuprofen **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow329'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific zmeura **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow330'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific, lapte de vaca **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">96<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow331'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IgE specific, venin albina **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">175<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow332'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil extins IgE specifice ALEX **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">993<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow333'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Venin viespe (alergen recombinat: rVes v 1?Phospholipase A1) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">126<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow334'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Venin viespe (alergen recombinat: rVes v5 ? Antigen 5) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">126<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow335'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Hematologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Anticoagulant circulant lupic ** <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow336');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">119<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow336'><td colspan='4'>Anticoagulan\u0163ii de tip lupic sunt anticorpi \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva complexelor fosfolipide-proteine. Ace\u015ftia interfer\u0103 in vitro cu testele de coagulare dependente de fosfolipide, determin\u00e2nd prelungirea lor (cel mai frecvent folosit fiind timpul de tromboplastin\u0103 par\u0163ial\u0103 activat aPTT)1;2.<br \/>\n<br \/>\nIn vivo, prezen\u0163a anticogulan\u0163ilor de tip lupic se asociaz\u0103 cu un risc crescut de evenimente trombotice (trombofilie)3. Prevalen\u0163a trombozelor la pacien\u0163ii cu anticoagulan\u0163i lupici este de 24-36%; predomin\u0103 trombozele profunde ale membrelor \u015fi embolismul pulmonar. Pacientele cu avorturi spontane recurente prezint\u0103 anticoagulan\u0163i lupici \u00een aproximativ 10% din cazuri.<br \/>\n<br \/>\nDatorit\u0103 heterogenit\u0103\u0163ii intrinseci a anticoagulan\u0163ilor lupici diagnosticul de laborator este adesea dificil. Testele folosite trebuie s\u0103 fie capabile s\u0103 disting\u0103  anticorpii cu activitate de lupus anticoagulant de anticorpii anti-factori de coagulare, deficitul de factori \u015fi heparin\u0103, deoarece toate aceste patru condi\u0163ii pot cauza prelungirea testului aPTT. \u00cen practic\u0103, plasmele cu deficit de factori de coagulare sunt u\u015for de identificat, deoarece ad\u0103ugarea plasmei normale normalizeaz\u0103 in vitro timpul de coagulare. Cu toate acestea, testul aPTT izolat nu poate diferen\u0163ia cu certitudine plasmele care con\u0163in anticoagulan\u0163i lupici de cele care con\u0163in anticorpi anti-factori de coagulare \u015fi\/ sau heparin\u01033.<br \/>\n<br \/>\n\u00cen 2009 Societatea Interna\u0163ional\u0103 de Hemostaz\u0103 \u015fi Tromboz\u0103 a revizuit \u015fi modificat recomand\u0103rile privind detectarea anticoagulantului lupic (LA). Astfel, s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it criteriile de selectare a pacien\u0163ilor la care se indic\u0103 aceast\u0103 investiga\u0163ie \u015fi de asemenea a fost elaborat un algoritm de testare \u00een laborator.<br \/>\n<br \/>\nSelectarea pacien\u0163ilor<br \/>\n<br \/>\nTestarea pentru detectarea LA trebuie s\u0103 fie limitat\u0103 la pacien\u0163ii care au o probabilitate semnificativ\u0103 de a avea sindrom antifosfolipidic (APS) sau care prezint\u0103 o prelungire neexplicat\u0103 a aPTT la un control de rutin\u0103.<br \/>\n<br \/>\nTrombozele venoase profunde neprovocate sau trombozele arteriale f\u0103r\u0103 explica\u0163ie ap\u0103rute la pacien\u0163i tineri (<50 ani), trombozele cu localizare neobi\u015fnuit\u0103, pierderile de sarcin\u0103 survenite tardiv, orice episod trombotic sau complica\u0163ie a sarcinii la persoane av\u00e2nd boli autoimune (lupus eritematos sistemic, artrit\u0103 reumatoid\u0103, trombocitopenie autoimun\u0103, anemie hemolitic\u0103 autoimun\u0103) indic\u0103 o probabilitate mare de APS; subiec\u0163ii asimptomatici depista\u0163i \u00eent\u00e2mpl\u0103tor cu aPTT prelungit, pacientele cu avorturi spontane recurente survenite precoce \u00een sarcin\u0103 \u015fi persoanele tinere cu tromboze venoase profunde provocate au o probabilitate medie de APS, \u00een timp ce trombozele venoase profunde sau tromboembolismul arterial survenite la v\u00e2rstnici se asociaz\u0103 cu probabilitate redus\u0103 de APS.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Antitrombin\u0103 III **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">69<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow337'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">APTT <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow338');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">22<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow338'><td colspan='4'>APTT (Timpul de tromboplastin\u0103 par\u021bial activat\u0103)<br \/>\nAPTT este o analiz\u0103 care m\u0103soar\u0103 timpul necesar pentru formarea cheagurilor de s\u00e2nge \u00een s\u00e2nge, dup\u0103 ad\u0103ugarea unui activator specific. Este utilizat\u0103 pentru a evalua func\u021bia unor factori ai coagul\u0103rii din plasma sanguin\u0103 \u0219i pentru a detecta eventualele tulbur\u0103ri de coagulare, cum ar fi hemofilia sau deficien\u021bele factorilor de coagulare. Aceast\u0103 analiz\u0103 este frecvent folosit\u0103 pentru monitorizarea tratamentelor cu anticoagulante, cum ar fi heparina.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">D-dimeri **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">74<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow339'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Determinarea factorului Rh <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow340');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow340'><td colspan='4'>Grupul sanguin Rh se refer\u0103 la prezen\u021ba sau absen\u021ba unui antigen specific pe suprafa\u021ba globulelor ro\u0219ii, numit factor Rh (antigen D). Persoanele care au acest antigen sunt considerate Rh pozitive (Rh+), iar cei care nu \u00eel au sunt Rh negative (Rh-). Determinarea acestui grup este esen\u021bial\u0103 \u00een contextul transfuziei de s\u00e2nge, sarcinii \u0219i \u00een prevenirea reac\u021biilor adverse \u00een caz de incompatibilitate Rh \u00eentre mam\u0103 \u0219i f\u0103t.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Determinarea grupei sanguine OAB <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow341');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow341'><td colspan='4'>Testul pentru grupul sanguin ABO determin\u0103 tipul de s\u00e2nge al unei persoane, care poate fi unul dintre urm\u0103toarele patru grupuri: A, B, AB sau O. Acest test se bazeaz\u0103 pe prezen\u021ba sau absen\u021ba anumitor anticorpi \u0219i antigene pe suprafa\u021ba globulelor ro\u0219ii. Cunoa\u0219terea grupului sanguin ABO este esen\u021bial\u0103 pentru efectuarea corect\u0103 a transfuziei de s\u00e2nge \u0219i pentru evaluarea compatibilit\u0103\u021bii \u00eentre donatori \u0219i beneficiari.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen citologic al frotiului sanguin (frotiu periferic) <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow342');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow342'><td colspan='4'>Frotiul sanguin este un test de laborator care presupune examinarea unei pic\u0103turi de s\u00e2nge sub microscop pentru a evalua aspectul celulelor sanguine. Acesta poate ajuta la diagnosticarea unor afec\u021biuni precum anemia, infec\u021biile sau leucemia. Analiza frotiului sanguin permite medicilor s\u0103 observe orice anomalii \u00een num\u0103rul, forma \u0219i dimensiunea celulelor ro\u0219ii \u0219i albe din s\u00e2nge, oferind informa\u021bii esen\u021biale pentru stabilirea unui diagnostic corect.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Factor I, Fibrinogen, antigen **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">48<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow343'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Factor II, Protrombina, Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">147<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">18 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow344'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Factor XIII, Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">249<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow345'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Fibrinogen <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow346');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">22<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow346'><td colspan='4'>Fibrinogen<br \/>\nFibrinogenul este o protein\u0103 produs\u0103 de ficat, esen\u021bial\u0103 \u00een procesul de coagulare a s\u00e2ngelui. Analiza m\u0103soar\u0103 nivelul fibrinogenului din s\u00e2nge pentru a evalua riscul de hemoragii, tromboze sau inflama\u021bii. Valori crescute pot indica inflama\u021bii acute, infec\u021bii sau boli cardiovasculare, iar valorile sc\u0103zute sugereaz\u0103 tulbur\u0103ri de coagulare, cum ar fi coagularea intravascular\u0103 diseminat\u0103 (CID).<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Gena MTHFR, mutatii C677T, A1298 C **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">406<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">15 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow347'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Hemoglobina electroforeza **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">85<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow348'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Hemoleucograma completa (cu 27 parametri) <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow349');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow349'><td colspan='4'>Hemoleucograma este un test complet de s\u00e2nge care analizeaz\u0103 num\u0103rul \u0219i tipologia celulelor sanguine: globule ro\u0219ii, globule albe \u0219i trombocite. Aceasta furnizeaz\u0103 informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tatea general\u0103 a pacientului \u0219i ajut\u0103 la identificarea unor afec\u021biuni cum ar fi anemia, infec\u021biile sau tulbur\u0103rile hematologice. Hemoleucograma include m\u0103surarea unor parametri precum hemoglobina, hematocritul, volumul mediu al globulelor ro\u0219ii \u0219i num\u0103rul de leucocite \u0219i trombocite.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">INR <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow350');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow350'><td colspan='4'>INR este un test care m\u0103soar\u0103 timpul de coagulare a s\u00e2ngelui, utiliz\u00e2nd un sistem standardizat la nivel interna\u021bional. Acest test este esen\u021bial pentru monitorizarea pacien\u021bilor care urmeaz\u0103 tratamente cu anticoagulante, cum ar fi warfarina, pentru a preveni formarea cheagurilor de s\u00e2nge. Un INR prea mare indic\u0103 un risc crescut de s\u00e2ngerare, \u00een timp ce un INR prea mic poate \u00eensemna un risc de formare a cheagurilor.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">IP \u2013 Timp de protrombina Quick  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow351');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">18<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow351'><td colspan='4'>IP m\u0103soar\u0103 eficien\u021ba procesului de coagulare, \u00een special a proteinei numite protrombin\u0103, esen\u021bial\u0103 \u00een formarea cheagurilor de s\u00e2nge. Testul IP este folosit pentru a evalua func\u021bionarea ficatului \u0219i a sistemului de coagulare, av\u00e2nd aplica\u021bii \u00een diagnosticarea tulbur\u0103rilor de coagulare \u0219i \u00een monitorizarea pacien\u021bilor afla\u021bi sub tratament anticoagulant.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Mutatia factorului V Leiden \u2013 detectie si genotipare **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">276<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">18 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow352'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">PAI \u2013 Inhibitorul Activatorului plasminogenului \u2013 Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">246<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow353'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil trombofilie ereditara I **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">754<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow354'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil trombofilie ereditara II **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">904<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow355'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Profil trombofilie screening **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">852<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">8 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow356'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Proteina C, Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">80<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow357'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Proteina S, Activitate **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">98<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">6 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow358'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Reticulocite <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow359');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow359'><td colspan='4'>Reticulocitele sunt forme imature ale globulelor ro\u0219ii care sunt produse de m\u0103duva osoas\u0103 \u0219i se g\u0103sesc \u00een s\u00e2nge. Testul pentru reticulocite m\u0103soar\u0103 num\u0103rul acestora \u0219i ajut\u0103 la evaluarea produc\u021biei de celule ro\u0219ii de c\u0103tre m\u0103duva osoas\u0103. Un num\u0103r crescut de reticulocite poate semnala o produc\u021bie crescut\u0103 de globule ro\u0219ii ca r\u0103spuns la anemia acut\u0103 sau hemoragii, \u00een timp ce un num\u0103r sc\u0103zut poate indica o produc\u021bie insuficient\u0103, caracteristic\u0103 unor afec\u021biuni hematologice.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TC \u2013 Timp de coagulare * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow360');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">15<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow360'><td colspan='4'>Timpul de coagulare este testul care m\u0103soar\u0103 timpul necesar pentru ca s\u00e2ngele s\u0103 formeze un cheag dup\u0103 ce a fost expus la o substan\u021b\u0103 coagulant\u0103. Aceast\u0103 analiz\u0103 ajut\u0103 la evaluarea func\u021biei sistemului de coagulare \u0219i este folosit\u0103 \u00een diagnosticul tulbur\u0103rilor de coagulare, cum ar fi hemofilia. Timpul de coagulare poate fi influen\u021bat de diferite afec\u021biuni ale ficatului sau de tratamentele cu anticoagulante.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test Coombs direct **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">37<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow361'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TS \u2013 Timp de sangerare * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow362');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">10<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow362'><td colspan='4'>Timpul de s\u00e2ngerare m\u0103soar\u0103 c\u00e2t timp dureaz\u0103 pentru ca o ran\u0103 mic\u0103 s\u0103 se opreasc\u0103 s\u0103 s\u00e2ngereze. Aceast\u0103 analiz\u0103 poate fi utilizat\u0103 pentru a evalua func\u021bionarea plachetelor sanguine (trombocitelor), care sunt esen\u021biale pentru oprirea s\u00e2nger\u0103rii. Cre\u0219terea timpului de s\u00e2ngerare poate fi asociat\u0103 cu tulbur\u0103ri ale plachetelor sau cu utilizarea de medicamente care afecteaz\u0103 coagularea.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">VSH \u2013 Viteza de sedimentare a hematiilor <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow363');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">12<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow363'><td colspan='4'>VSH este un test care m\u0103soar\u0103 viteza cu care globulele ro\u0219ii se a\u0219az\u0103 \u00eentr-un tub de testare pe o perioad\u0103 de o or\u0103. Acest test este folosit ca indicator al inflama\u021biei din organism. Un VSH crescut poate semnala prezen\u021ba unor afec\u021biuni inflamatorii sau infec\u021bioase, dar poate fi \u0219i un semn al unor boli autoimune sau cancer. Este un test nespecific, folosit \u00eempreun\u0103 cu alte analize pentru a ajuta la diagnosticarea bolii.<\/td><\/tr><\/table><h2>Imunohematologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Anticorpi anti Rh **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow364'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Microbiologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Antifungigrama <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow365');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">55<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow365'><td colspan='4'>Antifungigrama<br \/>\nAntifungigrama este un test de laborator care determin\u0103 sensibilitatea fungilor la diverse antifungice. Este utilizat\u0103 pentru diagnosticarea \u0219i tratamentul infec\u021biilor fungice severe sau rezistente. Testul implic\u0103 izolarea fungilor din mostre clinice (s\u00e2nge, piele, urin\u0103) \u0219i expunerea lor la medicamente. Rezultatele ajut\u0103 medicii s\u0103 aleag\u0103 terapia eficient\u0103 \u0219i s\u0103 evite utilizarea inutil\u0103 a antifungicelor, reduc\u00e2nd riscul de rezisten\u021b\u0103. Este esen\u021bial\u0103 \u00een tratarea candidozei, aspergilozei \u0219i altor infec\u021bii fungice invazive.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Clostridium dificile \u2013 toxine A\/B * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow366');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">100<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow366'><td colspan='4'>Clostridium difficile toxina A\/B<br \/>\nTestul detecteaz\u0103 prezen\u021ba toxinelor A \u0219i B produse de bacteria Clostridium difficile, responsabil\u0103 pentru colita asociat\u0103 antibioticelor. Simptomele includ diaree sever\u0103, febr\u0103 \u0219i dureri abdominale. Analiza implic\u0103 probe de scaun \u0219i este esen\u021bial\u0103 pentru diagnosticarea rapid\u0103, mai ales \u00een infec\u021biile severe sau recurente. Tratamentul presupune \u00eentreruperea antibioticelor cauzatoare \u0219i administrarea unor terapii specifice, precum vancomicina sau fidaxomicina.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Coprocultura cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow367');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow367'><td colspan='4'>Coprocultura cu antibiogram\u0103<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 detecteaz\u0103 bacteriile patogene din scaun, precum Salmonella, Shigella, Campylobacter sau E. coli. Proba de scaun este cultivat\u0103 pentru identificarea microorganismelor, iar antibiograma stabile\u0219te sensibilitatea acestora la antibiotice. Testul este esen\u021bial pentru tratamentul infec\u021biilor intestinale bacteriene, prevenind complica\u021biile \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea bolilor. Este recomandat \u00een cazuri de diaree persistent\u0103, febr\u0103 \u0219i simptome digestive severe.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura exsudat faringian cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow368');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow368'><td colspan='4'>Cultura exsudat faringian cu antibiogram\u0103<br \/>\nAcest test identific\u0103 bacteriile patogene din g\u00e2t, precum Streptococcus pyogenes, responsabil pentru faringite \u0219i amigdalite. Exsudatul faringian este recoltat \u0219i cultivat, iar antibiograma determin\u0103 sensibilitatea bacteriilor la antibiotice. Este recomandat \u00een cazul durerilor persistente \u00een g\u00e2t, febrei \u0219i inflama\u021biei amigdalelor. Rezultatele ghideaz\u0103 tratamentul, prevenind complica\u021biile, cum ar fi reumatismul articular acut.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura produse purulente cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow369');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow369'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bii purulente cu antibiogram\u0103<br \/>\nTestul este utilizat pentru identificarea agen\u021bilor patogeni din secre\u021bii purulente (r\u0103ni, abcese) \u0219i determinarea sensibilit\u0103\u021bii lor la antibiotice. Este esen\u021bial pentru tratamentul infec\u021biilor bacteriene localizate, prevenind utilizarea incorect\u0103 a antibioticelor. Proba este cultivat\u0103 pentru identificarea microorganismelor, precum Staphylococcus aureus sau Pseudomonas aeruginosa. Rezultatele ajut\u0103 la selectarea unei terapii eficiente \u0219i la monitorizarea r\u0103spunsului la tratament.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura secretie conjunctivala cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow370');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow370'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bie conjunctival\u0103 cu antibiogram\u0103<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 identific\u0103 microorganismele implicate \u00een infec\u021biile conjunctivale, cum ar fi conjunctivitele bacteriene sau fungice. Se preleveaz\u0103 o mostr\u0103 de secre\u021bie de pe suprafa\u021ba conjunctivei \u0219i se cultiv\u0103 \u00een laborator pentru a izola bacteriile. \u00cen urma identific\u0103rii, se realizeaz\u0103 o antibiogram\u0103 pentru a determina sensibilitatea agentului patogen la diverse antibiotice. Testul este esen\u021bial \u00een alegerea tratamentului adecvat \u0219i prevenirea complica\u021biilor, mai ales \u00een cazuri severe sau refractare la tratamentul ini\u021bial.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura secretie genitala cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow371');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow371'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bie genital\u0103 cu antibiogram\u0103<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 se efectueaz\u0103 pentru a identifica agen\u021bii patogeni care cauzeaz\u0103 infec\u021bii genitale, precum vaginite, uretrite sau boli cu transmitere sexual\u0103. Mostra de secre\u021bie este prelevat\u0103 din zona afectat\u0103 \u0219i cultivat\u0103 \u00een laborator pentru a izola microorganismele. Dup\u0103 identificare, se realizeaz\u0103 o antibiogram\u0103 pentru a evalua sensibilitatea bacteriilor la antibiotice. Este o investiga\u021bie util\u0103 pentru tratamentul personalizat \u0219i prevenirea complica\u021biilor, inclusiv infertilitatea sau infec\u021biile recurente.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura secretie nazala cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow372');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow372'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bie nazal\u0103 cu antibiogram\u0103<br \/>\nAnaliza este utilizat\u0103 pentru diagnosticarea infec\u021biilor bacteriene ale cavit\u0103\u021bii nazale, cum ar fi rinitele cronice sau sinuzitele. Mostra este recoltat\u0103 din secre\u021biile nazale \u0219i analizat\u0103 \u00een laborator pentru izolarea bacteriilor. Dup\u0103 identificare, se efectueaz\u0103 o antibiogram\u0103 care indic\u0103 sensibilitatea microorganismelor la antibiotice. Testul este util pentru tratamente eficiente \u0219i prevenirea rezisten\u021bei bacteriene, fiind recomandat mai ales \u00een infec\u021biile persistente sau complicate.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura secretie otica cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow373');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow373'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bie otic\u0103 cu antibiogram\u0103<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 este indicat\u0103 pentru diagnosticarea infec\u021biilor urechii, cum ar fi otita extern\u0103 sau medie. Proba de secre\u021bie este colectat\u0103 din canalul auditiv extern sau din urechea medie, \u00een func\u021bie de tipul infec\u021biei. \u00cen laborator, se cultiv\u0103 microorganismele pentru a identifica bacteriile sau fungii implica\u021bi. Realizarea antibiogramei permite stabilirea sensibilit\u0103\u021bii agen\u021bilor patogeni la diverse antibiotice, ajut\u00e2nd la prescrierea tratamentului optim. Analiza este esen\u021bial\u0103 \u00een cazurile severe, cronice sau care nu r\u0103spund la tratamentele ini\u021biale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cultura secretie uretrala cu antibiograma <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow374');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow374'><td colspan='4'>Cultura secre\u021bie uretral\u0103 cu antibiogram\u0103<br \/>\nAceast\u0103 investiga\u021bie este utilizat\u0103 pentru diagnosticarea infec\u021biilor tractului urinar inferior, precum uretritele, cauzate frecvent de bacterii cu transmitere sexual\u0103 sau alte microorganisme. Se recolteaz\u0103 o prob\u0103 de secre\u021bie uretral\u0103, care este ulterior cultivat\u0103 \u00een laborator pentru identificarea agentului patogen. Realizarea antibiogramei determin\u0103 sensibilitatea bacteriilor la antibiotice, contribuind la selectarea unui tratament eficient. Analiza este important\u0103 pentru prevenirea complica\u021biilor precum infec\u021biile recurente sau afectarea sistemului urinar superior.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Ectoparaziti \u2013 Demodex folliculorum, Scabies *<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow375'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen citologic vaginal  \u2013 Babes Papanicolau * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow376');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow376'><td colspan='4'>Examen citologic Babe\u0219-Papanicolau<br \/>\nEste un test de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin. Se recolteaz\u0103 celule de pe suprafa\u021ba colului uterin pentru a detecta modific\u0103ri anormale, cum ar fi displaziile sau prezen\u021ba infec\u021biei cu HPV. Este recomandat femeilor active sexual, de obicei anual sau conform indica\u021biilor medicale. Rezultatele ajut\u0103 la identificarea precoce a leziunilor pre-canceroase sau canceroase.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen micologic \u2013 cultura <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow377');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">60<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow377'><td colspan='4'>Examen micologic \u2013 cultur\u0103<br \/>\nSe efectueaz\u0103 pentru identificarea infec\u021biilor fungice prin cultivarea microorganismelor din mostre de piele, unghii sau mucoase. Este utilizat \u00een diagnosticarea onicomicozelor, candidozelor sau dermatofitozelor. Proba este incubat\u0103 \u00een condi\u021bii controlate, iar identificarea fungilor permite alegerea tratamentului antifungic adecvat. Este indicat\u0103 \u00een infec\u021bii rezistente la tratamente uzuale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen micologic \u2013 microscopic colorat <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow378');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow378'><td colspan='4'>Examen micologic \u2013 microscopic colorat<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 permite identificarea infec\u021biilor fungice prin examinarea la microscop a unei probe prelevate de pe piele, unghii sau mucoase, dup\u0103 colorare specific\u0103 (ex. albastru de lactofenol, PAS). Metoda eviden\u021biaz\u0103 structura fungilor, cum ar fi hifele sau spori, oferind indicii rapide despre prezen\u021ba infec\u021biei. Este util\u0103 \u00een diagnosticul preliminar al infec\u021biilor micotice, complet\u00e2nd investiga\u021biile culturale.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen micologic direct KOH * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow379');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">20<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow379'><td colspan='4'>Examen micologic direct KOH<br \/>\nAceast\u0103 metod\u0103 rapid\u0103 identific\u0103 infec\u021biile fungice prin tratarea probei cu hidroxid de potasiu (KOH). Solu\u021bia dizolv\u0103 materialul keratinizat, l\u0103s\u00e2nd vizibile structurile fungice (hife, spori). Este utilizat\u0103 \u00een diagnosticarea dermatofitozelor, onicomicozelor \u0219i candidozelor, oferind rezultate rapide \u0219i orientative pentru tratamentul antifungic.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen microscopic colorat  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow380');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">25<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow380'><td colspan='4'>Examen microscopic colorat<br \/>\nExaminarea microscopic\u0103 colorat\u0103 este o tehnic\u0103 de laborator utilizat\u0103 pentru identificarea microorganismelor (bacterii, fungi) sau structurilor celulare. Mostrele sunt colorate cu substan\u021be specifice (Gram, Ziehl-Neelsen) pentru a eviden\u021bia detalii morfologice. Este utilizat\u0103 \u00een diagnosticul infec\u021biilor bacteriene, fungice sau parazitare, oferind informa\u021bii preliminare pentru investiga\u021bii suplimentare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Mycoplasme urogenitale *  <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow381');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow381'><td colspan='4'>Mycoplasme urogenitale<br \/>\nAnaliza pentru Mycoplasme urogenitale detecteaz\u0103 infec\u021bii cauzate de bacterii precum Mycoplasma hominis \u0219i Mycoplasma genitalium. Aceste microorganisme pot afecta tractul urogenital, provoc\u00e2nd uretrite, vaginite, cervicite sau complica\u021bii, precum infertilitate sau sarcin\u0103 ectopic\u0103. Testul implic\u0103 prelevarea unei mostre din secre\u021bii genitale, urin\u0103 sau exsudat uretral \u0219i utilizarea tehnicilor de cultur\u0103 sau PCR pentru identificare. Este recomandat \u00een caz de simptome persistente, infertilitate sau suspiciune de infec\u021bii cu transmitere sexual\u0103. Tratamentul necesit\u0103 antibioterapie specific\u0103, \u00een func\u021bie de sensibilitatea bacterian\u0103.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Proba Stamey * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow382');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">257<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow382'><td colspan='4'>Proba Stamey<br \/>\nProba Stamey este un test utilizat pentru diagnosticarea infec\u021biilor urinare, \u00een special a prostatitei. Este o metod\u0103 de recoltare a urinei \u00een patru faze pentru a analiza posibilele infec\u021bii la nivelul prostatei, vezicii urinare \u0219i ureterelor. Proba implic\u0103 prelevarea unui specimen de urin\u0103 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 masajul prostatei, iar fiecare mostr\u0103 este analizat\u0103 pentru prezen\u021ba bacteriilor. Testul ajut\u0103 la diferen\u021bierea \u00eentre o infec\u021bie a prostatei (prostatit\u0103) \u0219i o infec\u021bie urinar\u0103 inferioar\u0103, oferind informa\u021bii importante pentru tratamentul corespunz\u0103tor al infec\u021biei.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Spermocultura * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow383');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">3 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow383'><td colspan='4'>Spermocultura<br \/>\nSpermocultura este o analiz\u0103 microbiologic\u0103 a spermatozoizilor pentru a identifica infec\u021bii sau agen\u021bi patogeni care pot influen\u021ba fertilitatea masculin\u0103. Proba de sperm\u0103 este cultivat\u0103 \u00een laborator pentru a izola bacterii, fungi sau parazi\u021bi care pot afecta calitatea spermatozoizilor \u0219i capacitatea lor de a fertiliza ovulul.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Spermograma * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow384');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">120<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow384'><td colspan='4'>Spermograma<br \/>\nSpermograma este un test de laborator care analizeaz\u0103 caracteristicile spermei, inclusiv num\u0103rul, mobilitatea \u0219i morfologia spermatozoizilor. Este esen\u021bial\u0103 \u00een evaluarea fertilit\u0103\u021bii masculine, diagnostic\u00e2nd tulbur\u0103ri precum oligospermia (num\u0103r sc\u0103zut de spermatozoizi), azoospermia (lipsa spermatozoizilor) sau teratospermia (spermatozoizi cu form\u0103 anormal\u0103). Testul ajut\u0103 la ghidarea tratamentului pentru infertilitate.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test rapid Streptococ grup A * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow385');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">35<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 ora<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow385'><td colspan='4'>Test rapid streptococ grup A<br \/>\nTestul rapid pentru streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes) este utilizat pentru a diagnostica infec\u021biile g\u00e2tului cauzate de aceast\u0103 bacterie, cum ar fi faringita streptococic\u0103. Se recolteaz\u0103 o prob\u0103 din amigdale sau g\u00e2t, iar testul detecteaz\u0103 prezen\u021ba antigenilor bacterieni \u00een c\u00e2teva minute. Este o metod\u0103 rapid\u0103 \u0219i eficient\u0103 de diagnostic, ajut\u00e2nd la identificarea corect\u0103 a infec\u021biilor care necesit\u0103 tratament cu antibiotice, prevenind complica\u021biile cum ar fi febra reumatic\u0103 sau glomerulonefrita.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Urocultura <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow386');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">50<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">2 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow386'><td colspan='4'>Urocultura<br \/>\nUrocultura este o analiz\u0103 microbiologic\u0103 a unei probe de urin\u0103 pentru a detecta bacterii, fungi sau alte microorganisme care pot provoca infec\u021bii ale tractului urinar. Este utilizat\u0103 pentru diagnosticarea cistitei, pielonefritei sau uretritei, iar identificarea agentului patogen ajut\u0103 la alegerea tratamentului corect cu antibiotice sau antifungice.<\/td><\/tr><\/table><h2>Parazitologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Antigen Giardia * <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow387');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">40<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow387'><td colspan='4'>Antigen Giardia<br \/>\nTestul de antigen Giardia identific\u0103 prezen\u021ba parazitului Giardia lamblia \u00een mostre de scaun. Este util pentru diagnosticarea giardiozei, o infec\u021bie intestinal\u0103 caracterizat\u0103 prin diaree, crampe abdominale, balonare \u0219i pierdere \u00een greutate. Parazitul este transmis prin consumul de ap\u0103 contaminat\u0103 sau contact cu persoane infectate. Detectarea antigenului este mai sensibil\u0103 dec\u00e2t metodele tradi\u021bionale de microscopie, permi\u021b\u00e2nd un diagnostic rapid \u0219i precis. Tratamentul const\u0103 \u00een administrarea de antiparazitare.<\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Examen coproparazitologic <a style=\"color:#01ACB2\" onclick=\"toggleview('inforow388');\">(detalii)<\/a><\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">DA<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">12<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">1 zi<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow388'><td colspan='4'>Examen coproparazitologic<br \/>\nAceast\u0103 analiz\u0103 detecteaz\u0103 parazi\u021bi sau ou\u0103le acestora \u00een materii fecale, fiind util\u0103 \u00een diagnosticarea infec\u021biilor parazitare intestinale (ex. giardioz\u0103, oxiuroz\u0103). Proba este examinat\u0103 microscopic, iar rezultatul este esen\u021bial pentru tratamente eficiente. Este indicat\u0103 \u00een caz de simptome digestive, precum diaree, dureri abdominale sau sc\u0103dere \u00een greutate.<\/td><\/tr><\/table><h2>Toxicologie<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Carbamazepin **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">183<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">12 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow389'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cupru seric **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">200<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow390'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Cupru urinar (urina spontana) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">215<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">4 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow391'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Zinc seric **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">65<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">7 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow392'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Profil Droguri<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Depistare droguri in urina (sreening) **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">156<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">5 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow393'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><h2>Genetica<\/h2><table><tr><th style=''>Denumire analiz\u0103<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>CNAS<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Tarif<\/th><th style='text-align:center;width:65px;'>Termen<\/th><\/tr><tr><td style=\"\">Intoleranta la lactoza \u2013 test genetic **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">310<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow394'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TEST PANORAMA \u2013 sarcini gemelare, ovocite **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2250<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow395'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TEST PANORAMA **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2250<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow396'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TEST PANORAMA cu 22q11 **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2445<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow397'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">TEST PANORAMA extins **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2745<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">14 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow398'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test prenatal non invaziv \u2013 Plus By Geneplanet BASIC **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">1920<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow399'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test prenatal non invaziv \u2013 Plus By Geneplanet PLUS **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2720<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow400'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test prenatal non invaziv \u2013 Plus By Geneplanet STANDARD **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2240<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow401'><td colspan='4'><\/td><\/tr><tr><td style=\"\">Test prenatal non invaziv \u2013 Plus By Geneplanet TWINS **<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">NU<\/td><td style=\"text-align:center;font-weight:bold;\">2240<\/td><td style=\"text-align:center;font-size:90%;\">10 zile<\/td><\/tr><tr class='inforow hidden' id='inforow402'><td colspan='4'><\/td><\/tr><\/table><\/div><p>CNAS: Decontat de CNAS (DA\/NU)l Tarif: Tarif (lei); Termen: Termen de eliberare a rezultatelor (TER)<\/p><script>\r\nfunction toggleview(elemname) {\r\n    console.log(elemname);\r\n  const element = document.getElementById(elemname);\r\n  \r\n  if (element.classList.contains('hidden')) {\r\n      \r\n    element.classList.remove('hidden'); \/\/ Remove display: none\r\n    setTimeout(() => element.classList.add('show'), 10); \/\/ Add show for transition\r\n  } else {\r\n      \r\n    element.classList.remove('show'); \/\/ Remove visibility\r\n    element.addEventListener('transitionend', function handler() {\r\n      element.classList.add('hidden'); \/\/ Add display: none after transition\r\n      element.removeEventListener('transitionend', handler);\r\n    });\r\n  }\r\n  }\r\n  \r\n  document.getElementById('analizesearch').addEventListener('change', function () {\r\n    const query = this.value;\r\n    console.log(query);\r\n\r\n    \/\/ Make an AJAX request\r\n    fetch(`https:\/\/www.doramedicals.ro\/analize.php?search=${encodeURIComponent(query)}`)\r\n        .then(response => response.text())\r\n        .then(data => {\r\n            \/\/ Update the results div with the response\r\n            document.getElementById('analize').innerHTML = data;\r\n        })\r\n        .catch(error => console.error('Error fetching data:', error));\r\n});\r\n<\/script><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A laborat\u00f3riumi vizsg\u00e1latok elengedhetetlenek az eg\u00e9szs\u00e9gi \u00e1llapot felm\u00e9r\u00e9s\u00e9hez, a diagn\u00f3zis fel\u00e1ll\u00edt\u00e1s\u00e1hoz \u00e9s a kezel\u00e9s megkezd\u00e9s\u00e9hez. Laborat\u00f3riumunk minden vizsg\u00e1lati eredm\u00e9nyhez mell\u00e9keli az adott param\u00e9ter norm\u00e1l \u00e9rt\u00e9keit. B\u00e1rmely elt\u00e9r\u0151 eredm\u00e9nyt a vizsg\u00e1latot k\u00e9r\u0151 orvossal kell megbesz\u00e9lni, aki az egyetlen, aki klinikai kontextusban \u00e9rtelmezni tudja azt. Vitamine Denumire analiz\u0103 CNAS Tarif Termen 1,25 OH Vitamina D3** (detalii) NU&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-836","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=836"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/836\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1665,"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/836\/revisions\/1665"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.doramedicals.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}