Acest site utilizează cookie-uri

Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

După ultimele statistici, astăzi unul din patru indivizi suferă de o boală alergică şi, dacă tendinţa de creştere a incidenţei alergiilor se menţine, în anul 2020 unul din doi indivizi vor avea o afecţiune alergică.

Ce este alergia ?

Alergia (din grecescul αλλεργια, care inseamna reactie diferita), este o reacţie anormală, exagerată a sistemului imunitar la substanţe obișnuite, inofensive care in conditii normale nu declansează nici o reacție din partea organismului.

Reactia alergica se dezvolta in doua etape: la primul contact cu substanta alergenica organismul este sensibilizat, iar la urmatorul contact, sistemul imunitar reactioneaza si apar manifestarile clinice ale reactiei alergice.

Alergenii sunt substanțele capabile să inducă formarea de anticorpi IgE când sunt înghițite, inhalate sau injectate.

Cele mai commune surse de alergii sunt:
• polenurile ( arbori, ierburi și buruieni)
• acarienii praful de casă
• mucegaiurile
• animalele de casă (ciine, pisică)
• alimente (lapte de vacă, ouă, arahide, griu,soia, arahide, nuci, alone, pește și crustacee)
• medicamente
• înţepăturile de insecte

Tipuri de boli alergice

Contactul cu alergenul provoacă, la organismele senzibilizate anterior, reacții inflamatorii locale sau sistemice care determină simptomatologia clinică a alergiei.

Cele mai frecvente boli alergice sunt:

• rinita alergica: inflamatia mucoasei nazale, uneori si a mucoasei sinusurilor care apare in urma contactului cu un alergen, pe cale respiratorie.
• astmul bronsic: boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize - spasm al bronhiilor, inflamatia producand o ingustare a acestora ceea ce limiteaza fluxul de aer care intra si iese din plamani, senzatia fiind cea de sufocare.
• conjunctivita alergica: inflamarea conjunctivei (invelisul intern al pleoapelor si a unei parti a globului ocular) datorata contactului cu substante alergene.
• urticaria: erupţia cutanată însoţită de senzaţia de prurit (mâncărime) sau mai rar de arsură.
• angioedemul: inflamatia rapidă (edem) a pielii, țesutului subcutanat, țesuturilor mucoase și submucoase.
• alergia alimentara: apare la ingerarea unui anumit aliment sau aditiv alimentar, ca reactie la o proteina ce poate fi prezenta in aliment sau aditivul alimentar respectiv.
• alergia la medicamente : apare atunci cand sistemul imunitar reactioneaza impotriva unui medicament pe care il considera, in mod gresit, agent patogen.
• alergia la intepatura de insecte: apare ca reactie a organismului la veninul unor insecte. Albina si viespea sunt cele mai obisnuite insecte ale caror intepaturi declanseaza o alergie, dar exista si unele specii de furnici la care pot sa apara reactiile alergice.
• alergia la latex : reactie alergica dupa contactul repetat cu latexul.
• dermatita atopica : este o afectiune cronica a pielii, care apare in special la copiii mici, cauza fiind ereditara.
• dermatita de contact: este o inflamatie cronica a pielii aparuta ca urmare a contactului cu diferite alergene.
• anafilaxia: reprezinta o reactie de hipersensibilitate generalizata sau sistemica severa cu debut rapid si care poate duce la deces. Intepatura de albina si intepatura de viespe sunt cele mai susceptibile de a declansa o reactie extrem de severa - socul anafilactic (anafilaxia).

Diagnosticul şi tratamentul bolilor alergice

Pentru a pune diagnosticul de alergie medicul alergolog efectuează un istoric amănunţit şi o serie de explorări pentru evidenţierea anticorpilor alergiei, imunoglobulinele E specifice.

Substantele cauzatoare pot fi identificate si confirmate prin teste cutanate si serologice.

 Testele cutanate

Testarea cutanata prick este metoda de prima linie pentru detectarea sensibilizarii alergice IgE mediate la alergenii de mediu si alimentari. Testul consta in aplicarea la nivelul fetei anterioare a antenbratului a picaturilor de extracte alergenice standardizate prin care se inteapa pielea cu lantete sterile (fara a produce sangerare).
Testul patch se folosește pentru identificarea agentului cauzal in dermatita de contact. Se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de alergen și se menține pe piele timp de 48-72 ore, urmărind apariția reacției cutanate locale

 Testele serologice

Pot determina cantitativ, cu precizie, anticorpii IgE specifici unui anumit alergen. Sunt indicate la pacienții care nu pot intrerupe medicația antihistaminică, cu leziuni cutanate extinse, dermografism sau hipersensibilitate extremă la alergene (penicilină, venin de insecte).

De îndată ce diagnosticul de alergie este stabilit medicul alergolog stabileşte împreună cu pacientul planul terapeutic .

 Cea mai eficientă metodă de prevenire sau de control a bolilor alergice este reducerea expunerii la alergeni.
 Simptomatologia apărută după expunerea la alergeni poate fi controlata cu antihistaminice, decongestionante nazale sau corticosteroizi prescrise de medic.
 Pentru anumite tipuri de alergii, se poate prescrie imunoterapie. Tratamentul consta în administrarea unor doze crescânde de alergen specific. Rolul este de a modifica răspunsul sistemului imunitar si de a crește toleranța organismului la alergenul respectiv.

 

Pentru mai multe detalii va puteti adresa Dr. Mihaly Eniko , Medic Specialist Alergologie-Imunologie

Programari online sau la telefon 0265 212 971/972

FaLang translation system by Faboba